La Târg. La Gălăteni

Bondarii, Cristina (sau Mitiţa cum îi zicem noi, apropiaţii) şi Cristian, verii mei, mi-au povestit atâtea despre târgul de la Gălăteni, încât nu m-am putut abţine şi m-am dus. M-am dus mânat de amintirile copilăriei, amintiri în care mama, Dumnezeu să o odihnească în pace, făcea din toamnă un anotimp special. Un anotimp în care toată recolta era transformată în provizii de iarnă. Îmi amintesc cum într-un week-end pivniţa noastră de pe Găgeni 88 era transformată în supermarket! Varză murată, cartofi, mere, zacuscă, ardei copţi,…

Liban. Plec în Liban

Prin anii 70, tata s-a dus la muncă în Libia. Aşa erau vremurile. Relaţiile României cu Occidentul erau aproape zero, iar singurele locuri unde românii prindeau contracte de muncă erau ţările arabe, ţări cu care Ceauşescu avea relaţii strânse: Libia, Liban, Irak. Nu ştiam nimic despre Libia la vrema aia. Nu ştiam nimic despre lumea arabă. Nici nu aveam de unde. Eram prea mic, iar şcoala nu te prea ajuta în acest sens. Doar eventual lectură suplimentară. Când tata s-a întors acasă, în primul concediu,…

Jurnal de ghetou. E linişte în Mexic

E trecut de 12 noaptea şi în Mexic e linişte. Stau cu fereastra larg deschisă şi scriu. Am dat tv-ul pe VH 1 şi ascult vechituri. Parcă aş fi undeva în Herestrău sau în Primăverii! Nu tu manele, nu tu scandal, nu tu geamuri sparte. Ăla de dă ora exactă urlând ca leul de la zoo cred că a murit. Nu l-am mai auzit în ultima săptămână. Nu ştiu dacă v-am spus, dar până acum câteva zile, dintre blocuri, unul, nu exagerez, la cinci minute…

Maratonul Internaţional Bucureşti 2012. Am fost acolo!

Duminicile libere sint foarte rare în viaţa unui jurnalist. În astfel de zile nici nu ştii ce să faci mai repede. Eu de obicei aprind o lumânare, îi cer iertare lui Dumnezeu şi mă apuc de spălat, de dereticat prin casă. Mă înţelege, sunt sigur, şi divinitatea. Şi, oricum, am citit eu undeva, era declaraţia unui fost deţinut politic, cu mare credinţă în Dumnezeu, chestia asta cu “să nu faci nimic duminica” a fost inventată de puturoşi. N-are nicio legătură cu ziua de odihnă pe…

Jurnal de ghetou

Fetele au venit în week-end în Mexic. Iubesc sincer “Căsuţa Barbie”, aşa cum îi spun ele cămăruţei în care vineri seară, imediat după revenirea mea din Bulgaria, Ana-Larisa şi Maria-Alexandra au descoperit puţin din copilăria lor. Am scos mai multe fotografii făcute fetelor în ultimii ani şi le-am pus în pioneze pe o bucată de polistiren. Bucata, aşa, la vreun metru pe jumătate, a aterizat într-o zi pe balconul de la capătul holului, în timp ce fumam. Apropo de fumat: m-am lăsat din nou. De…

La Bansko! Ca la Montevideo în 1930!

Nu m-am ţinut de cuvânt şi n-am mai scris nimic de la Bansko. Au fost mai multe motive care au afectat blogosferica noastră relaţie. În primul rând net-ul, care a căzut după doar câteva ore de la sosirea noastră în frumoasa şi minunata staţiune Bansko. Doar la recepţie aveam semnal, aşa că m-am liniştit. Îmi place să scriu în intimitatea camerei, aşa cum fac acum. După prima zi m-am rupt… Trei meciuri într-o singură zi, prea mult pentru un bătrân de 45 de ani, care…