Bumbeşti Piţic

Episodul 2 E cald şi la Bumbeşti Piţic, dar parcă nu e la fel de neplăcut ca la Bucureşti, unde natura se rezumă doar la asfalt şi la ciment. Aici, deşi a plouat puţin în ultimle săptămâni, oamenii plângându-se din pricina secetei, zona se prezintă la întâlnire purtând o rochie verde. Case frumoase, curţi îngrijite, animale, multe animale, copii care te salută spunându-ţi “Sărut mâna”. Iar în fundal zăresc munţii. Acesta e peisajul care mă întâmpină la Bumbeşti Piţic, localitate aflată pe drumul dintre Râmnicu…

Ciorbă de legume. De vară, tati!

Reţeta asta trebuia să se regăsească în serialul “Bumbeşti Piţic”! Pentru că acolo, în Gorj, am mâncat ciorba asta de legume, uşor de gătit, dar mai ales uşor de consumat. Asta apropo de canicula care îţi zădărniceşte tot elanul culinar în aceste zile. Mi-a ieşit perfect, respectând reţeta doamnei Anişoara, mama bunului prieten Sorin Breazu. Ca să nu vă mai stresez, trec la fapte! REŢETĂ! Ciorbă de legume, marca “Bumbeşti Piţic”! Ingrediente: – 2-3 cepe – un morcov – 2-3 cartofi – roşii, cinci bucăţi…

Bumbeşti Piţic

Episodul 1 Mă uit pe hartă pentru a localiza Bumbeşti Piţic, refugiul temporar al prietenului Sorin Breazu, şi constat că am mai trecut pe acolo cel puţin de două ori. În ambele cazuri în drum spre Târgu Jiu, la meciuri. Sunt 246 de km, conform “google”, iar ăsta nu minte, distanţă ce mi se pare onorabilă, mai ales că aproape jumătate o acoperi din Autostrada Bucureşti – Piteşti. “Tati, e frumos aici. O să-ţi placă”, mă asigură Sorinel, pe care nu l-am mai văzut de…

Jurnal de călătorie. “La Berlin într-un picior”. Episodul 2

Îmi era dor de Marcel. Ce personaj! Marcel e unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai familiei prietenului Christian Clemens. A fugit în Germania înainte de 1989. A trecut prin multe. Viaţa lui e subiect de roman. De ani buni însă s-a întors în ţară şi s-a stabilit la Sederhat, aproape de vama Nădlac. Ca să fie în continuare aproape de Occident. Are o gospodărie aşa cum doar afară mai găseşti, una dintre cele mai frumoase pe care le-a văzut vreodată. De fiecare dată când…

Încă o catastrofă în Bucureşti

Acestea sunt problemele reale ale oraşului Bucureşti, tati. La intersecţia B-dului Tineretului cu “Gheroghe Şincai, lângă Liceul “Şincai” când urci spre Pieptănari, s-a surpat şoseaua, tati! Curge apă ca la Niagara! Nimeni până la poze nu era acolo! Nu Poliţie, nu Apa Nova, nu ziarişti, nu nimic, tati… Acum mai bine de o lună prindeam în exclusivitate surparea Splaiului Independenţei la Pod Izvor! Nu mă bucur însă.

Carl Froch

Mi-am început revista presei de astăzi cu “L’Equipe”-ul, în căutarea de amănunte despre reuninunea atletică de diseară, de la Lucerna. Greu de găsit însă. Elvţienii nu prea dau din casă!  Răsfoiesc “feisbucul”, unde, de multe ori, descopăr exclusivităţi din lumea sportului. Apoi, brusc, deschid “BBC”-ul, având, aşa, un “filing”. Nu ajung să citesc însă nicio ştire despre atletism, pentru că englezii mă informează, cu litere de o şchioapă că domnul Carl Froch a decis să se retragă din box. Titlul e clar. Nu e ceva de genul:…

Fotbalul şi fetele

“Tati, când comentezi pentru Eurosport o faci de la faţa locului sau din studio?”, e una dintre întrebările pe care le aud, aşa, din când în când. “Din studio, tati, din studio”, le răspund şi văd o umbră de dezamăgire în privirea interlocutorului. Acesta e şi motivul pentru care merg atât de des pe teren! Ca să văd meciuri de la faţa locului. Azi am fost la Mogoşoaia, la un amical România – Franţa, fete sub 17 ani. Pe franţuzoaice le-am comentat chiar acum o…

Jurnal de călătorie. “La Berlin într-un picior”. Episodul 1

“Domnule Dobre, ce aţi făcut de aveţi coloana asta atât de obosită? Uitaţi-vă aici, vă rog. Sunt şase, ba, nu, chiar şapte vertebre afectate. Off”, zice neurologul în timp ce îmi studiază rezultatele RMN-ului făcut ieri noapte. Doamna din faţa mea e o doctoriţă, produs al sistemului public de sănătate, dar care a ales să lucreze la privat. Aşa cum am ales şi eu să “lucrez” cu medicina privată, deşi plătesc de o viaţă statului român fel de fel de taxe şi de impozite, de…

6 iulie pentru mine

Am aşteptat să apună soarele şi să aprind o lumânare. Afară, în curte. De câteva minute am adus-o însă în casă. Am pus-o pe pervaz, la bucătărie, chiar lângă masă, unde lucrez. Lumina e pentru o persoană care azi ar fi împlinit 74 de ani. Mult? Puţin? Nu mai contează din moment ce nu a prins vârsta asta. Era să uit. Şi mi-am mai pus un şpriţ, tati. De vară, lung, slab, că doar am de muncă. Mă tot documentez pentru Universiada asta de la…

Messi şi beţivul de Vidal. Şi Maradona, tati

Messi scuipă cu poftă deşi ştie foarte bine că toate camerele de luat vederi îl au în cătare. Am impresia că omul ăsta are contract cu vreo firmă de flegme, dacă o exista aşa ceva. Pe mine scuipaţii lui Messi nu mă impresionează, dar ce zic oare puştii din toată lumea asta mare, care se uită la tv şi pentru care argentinianul e mai mult decât un idol? S-au încheiat şi cele două reprize de prelungiri ale finalei de la Santiago. Arbitrul meciului, un columbian, s-a…