russia 2018 3

Campionatul Mondial văzut la televizor

Gata, începe nebunia!
Rusia lui Petru cel Mare, a Ecaterinei, cea Mare și ea, cam singurii din dinastia Romanov care și-au pus în mod pozitiv amprenta pe istoria Rusiei, a lui Stalin și a lui Putin, cea mai mare țară din Calea Lactee va da începând de astăzi preț de o lună ora exactă în fotbalul mondial. Pentru mine, Cupa Mondială din Rusia e, dacă am făcut bine socoteala, cea cu numărul 13. Sper ca acest 13 să nu fie cu ghinion și să mai prind câteva!

Nu există bucurie mai mare, ca microbist vorbind, cel puțin în ceea ce mă privește, decât o Cupă Mondială la fotbal, fie ea și fără România, și fără Italia, fără Olanda copilăriei mele.  Olanda a fost prima mea favorită de la un Mondial. La cel din 1974. Am sărit peste Mondialul din 1970, eram prea mic pentru a avea o favorită, nici măcar România, deși tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, cel mai mare microbist pe care l-am întâlnit în această viață, îmi spunea uneori că la ediția din Mexic ne-a pus în fața televizorului, pe mine și pe frate-miu, mai mare cu doi ani, și ne tot povestea de Pelé, de Gerd Müller, de Roberto Boninsegna, de Lev Iașin sau de Emerich Dembrovschi. Sincer, nu mai țin minte!

russia 2018 2

Revin la favoritele mele. În 1978 am ținut cu Italia, pe care am susținut-o și la ediția următoare, cea din Spania, dar numai după acea uluitoare victorie în fața Braziliei lui Zico, Éder, Sócrates și Falcão, una dintre cele mai frumoase echipe pe care le-am văzut vreodată. A urmat Argentina lui Diego Maradona, iar în 1990, în sfârșit, după ani de așteptare, țineam cu România. Iar România a rămas favorita mea la toate turneele finale la care a participat. De 20 de ani încoace, de când naționala noastră boicotează Cupa Mondială nu mai țin cu nimeni. Simpatizez totuși cu Germania, mereu favorită la titlul mondial, uneori cu Serbia, alteori cu Mexicul, cu Iranul.

russia 2018 4

Am decis să țin un Jurnal de Mondial, așa cum o făceam și înainte de 1989. De data asta nu voi mai scrie pe caiete de dictando, pe foile cărora din când în când mai lipeam câte o poză alb-negru decupată din ziare, ci pe blog. Iar la final, după ce Germania va lua titlul (!), poate voi aduna cele scrise aici sau pe petece de hârtie, cum încă mai fac, și am să pun între două coperți un alt jurnal, intitulat de această dată „Cupa Mondială văzută la televizor” sau „Campionatul Mondial văzut la televizor”!
Meciul de deschidere al Cupei Mondiale ediția 2018, cel dintre Rusia și Arabia Saudită (ce onoare pe saudiți), îl voi vedea în Ferentari, acasă. Voi schimba însă cât voi putea de des locația și voi scrie cronici din locurile respective. Cam asta e, tati!

Să înceapă nebunia!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *