Jurnal de călătorie. Thomas Tuchel, un tip emotiv!

Am venit în Germania, la Ennepetal, ca să mă adun. Nicidecum să mă duc la finala Ligii Campionilor de la Berlin, la conferinţa de presă a lui Thomas Tuchel sau mai ştiu eu unde. Cum nu pot sta însă liniştit, alerg. Într-un picior! Prin Hagen (am şi scris despre cel poreclit de nemţi “Cel mai urât oraş din Westfalia”!), prin Wuppertal, prin Schwelm, prin Gevelsberg (n-am scris încă despre ele). E prea frumos, prea interesant, iar timpul mult prea scurt, şi, sincer, vreau să văd…

Din Mexic la Berlin, via Hagen! Din nou în finală! Pardon, la finală!

“Tati, bucură-te! Eşti mai tare decât Cristiano Ronaldo! Amărâtul ăla n-a prins două finale de UEFA Champions League la rând, pe când tu joci din nou cu trofeul pe masă, al doilea an consecutiv”, se aude în telefon prietenul Sorin Breazu. Tocmai ce l-am informat pe Sorinel că UEFA mi-a dat acreditare la finala Ligii Campionilor de sâmbătă de la Berlin, dintre FC Barcelona şi Juventus Torino! Sorin a fost omul care m-a ajutat în toată corespondenţa cu UEFA din ultimele luni. Şi n-a fost…

“Cel mai urât oraş din Westfalia”

De fiecare dată când vin în bazinul Ruhr-ului am “meci” cu prietenii mei de aici! Români, nemţi, dar şi alte naţionalităţi, toţi născuţi sau veniţi de pretutindeni şi stabiliţi în localităţile din această zonă a landului Renania de Nord-Westfalia. Subiectul este acelaşi: oraşul Hagen, urbe aflată, ca să nu mai căutaţi pe hartă, la doar 15 km Sud de Dortmund. Toţi “adversarii” mei au avut de a face cu Hagen-ul. Chiar dacă locuiesc acum în Gevelsberg, Ennepetal, Herdecke, Wetter (Ruhr), Schwerte sau Schwelm, toate orăşele…

Jurnal de călătorie. Pe autostrăzile patriei

Prima ţară Occidentală văzută de subsemnatul a fost, am mai spus-o, Ungaria. La vreo patru ani de la Revoluţie. Mă “înhăitasem” cu nişte băieţi din Buftea, care îşi propuseseră pe vremea aia, încurajaţi de curentul general, să devină bişniţari! Au eşuat însă lamentabil, ca şi subsemnatul. Plecam vineri seara din Gara de Nord spre Budapesta cu o sută de mărci în buzunar. Trenul era plin de oameni care cărau în ţara vecină diverse. Foarte diverse! Trenul “decola” fix la ora 20.50. Stăteam în cur, câte…

Germania, tati!

Pe vremuri, adică înainte de 1989, Germania însemna pentru cei mai mulţi dintre noi, aştia de dincoace de “Cortina de Fier”, “Hebrew”, adică “GrădinaEden”, cum îi spun evreii! Adica un loc de vis, fără griji, fără bătăi de cap. Chiar dacă nimeni nu ştie ceva concret despre locul cu pricina. Doar zvonuri. Doar “harfe”. Se spune că acolo a e bine, dar nimic mai mult. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se întreba ori de câte ori propaganda comunistă ne prezenta Occidentul în cele mai sumbre lumini:…

Fotbal minut cu minut, cu miel la ceaun şi saramură de crap!

Am avut onoarea ieri, ca alături de colegul şi prietenul Cristi Petre, să trag cortina peste sezonul 2014-2015 din 1.Bundesliga. Şi cum toate meciurile ultimei etape au început la aceeaşi oră, am întrerupt comentariul în mai multe rânduri ţinând la curent publicul cu “minutul şi scorul” din celelalte partide. După Bayern – Mainz şi încă o jumătate de oră în care i-am urmărit pe băieţii lui Guardiola alergându-se pe teren pentru a-şi turna bere în cap, am părăsit “Allianz Arena” şi am pornit agale spre…

Premieră pe “Estadio do Rocar”! De la CS Baloteşti, la Benfica Bucureşti

Orice ieşire la iarbă verde e întâmpinată cu bucurie de o parte a personalităţii mele. Aşa am fost construit! Tocmai din acest motiv, satisfacţia vizionării unui meci de fotbal de la faţa locului, fie că e vorba de islazul din comuna Izvoarele de Teleorman, de Stadionul “Rocar”, de “Ilie Oană”, de “Stamford Bridge” sau de “Da Luz”, ea, satisfacţia aia de care aminteam mai devreme, rămâne aceeaşi. Adică mare şi inexplicabilă. Poate mă lămureşte cineva înainte să dau colţul de unde vine acest entuziasm. Am…

Un fotbal în cârje

“Tati, mâine jucăm la Colibaşi, cu Mioveniul. Vii cu noi?”, aud vocea prietenului Ionel Preda la celălalt capăt al firului. “Vin, tati! Cum să ratez un asemenea derby?”, îi răspund celui poreclit Johnny, un om care îşi cheltuie pentru fotbal puţinii bani de care dispune. Johnny sprijină juniorii de la Comprest gim, care evoluează pentru divizionara B CS Baloteşti. De multă vreme. Şi fără vreun beneficiu. Îi ajută pur şi simplu. Pentru că e băiat! Deşteptătorul îmi dă trezirea la 6.00 AM. Trag o înjurătură,…

Reportaj. O zi la măcelărie. Am făcut-o şi pe asta!

Sar din pat ca pe vremea când făceam armata la Pompieri şi auzeam alarma. De data asta însă n-am avut nevoie nici de sirenă şi nici de deşteptător. Mă uit la ceas. E abia 5.00. AM, adică! Mă liniştesc. Piri vine să mă ia la treabă pe la 6 şi jumătate. N-am dormit decât vreo patru ore, dar nu mă simt obosit. Aseară am fost în vizită la măcelăria bunilor prieteni Piri şi Mitică, bulgari de-ai mei.După ce “am servit” un şpriţ, le-am cerut permisiunea…

Chef la Liga a IV-a! Sau a V-a! Nu mai contează!

De ani buni, prietenul Ionel Preda, om de fotbal, om cu suflet mare, le organizează puştilor de la Comprest Gim banchet! Ceea ce nu mai face nimeni în România, face Johhny, aşa cum îl ştiu apropiaţii pe Ionel Preda. Copiii au jucat anul ăsta, de fapt în toamna asta, pentru divizionara B CS Baloteşti. Şi nu s-au făcut de râs. Grupa asta de juniori a dat în ultima vreme un jucător la Vâlcea (am înţeles că ăia de la Vâlcea de fapt “l-au furat”!) şi…