Îi toamnă!

A mai trecut o vară. Ce rapid s-a volatilizat! Parcă nici nu a fost.

După câţiva ani de Bulgaria şi unul de Grecia, anul acesta am ales să mergem, la mare, în Turcia. La Kusadasî. N-a fost rău. Drumul însă ne-a omorât. Pe mine cel puţin. Am ales să mergem cu maşina pentru că, după Kusadasî, urma Istanbul. Doar ne luasem bilete la U2 360° Tour! Toată lumea, cu fete cu tot.

Fără să fim fani U2, ne-am bucurat de muzica interpretată de Bono. Am şi scris la ziar! Şi înainte şi după spectacol. Cu poze, cu tot tacâmul. Ştiu, sunt un dobitoc. Ştiu, nimeni n-ar fi făcut asta… Doar eu!

“Tati, la anul vreau să mergem în Hawai”, îmi spune zilele trecute Larisa. “Tati, să dea Dumnezeu să avem bani măcar de Albena, că vom ajunge şi în Hawai”, i-am răspuns. Cine ştie ce va mai fi la anul…

Să gândim însă pozitiv! Petre, de la Sport1, făcea o remarcă zilele trecute, vizavi de acest blog. Petre e un aprig cititor al celor scrise aici. “Tati, simt, aşa, o tristeţe în scrisul tău de la o vreme”, îmi zice el. “Nu e vorba neapărat de tristeţe”, i-am răspuns. “E mai degrabă o nemulţumire care se prelungeşte”.

Şi chiar aşa e. Ca jucător de moral, sunt foarte uşor influenţabil de absolut tot ceea ce se întâmplă în jurul meu. Şi nu doar chestii care privesc persoana mea. Acesta e şi motivul pentru care intru mai greu pe blog. De azi înainte mi-am propus să scriu şi ceea ce n-am curaj în condiţii normale să scriu. Fără însă să public. E mai bine aşa. Şi când va veni momentul le voi publica. N-aş vrea să rămână tabu. Sunt subiecte interesante.

One thought on “Îi toamnă!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *