Jurnal de călătorie. Scurt, foarte scurt de la Sölden!

fetele la schiDe vreo două ore corectez la cele două posturi anterioare, scrise pe fugă, la oboseală! Doamne, ce tâmpenii am scris! În semn de protest, sincer, am bătut câmpii rău de tot, n-am mai scris nimic aseară.
Suntem de două zile la Sölden. De fapt la Huben, un sătuc, la vreo 10 km de Sölden, cunoscuta staţiune montană austriacă. Fetele sunt la program. Le-am înscris la aceeaşi şcoală la care au fost şi acum doi ani. Îi zice “Yellow power”! Se descurcă de minune. Eu? Pantofar la peste 2.500 de metri! Îmi spăl creierul! Mă uit cu un ochi la fetele mele şi cu celălalt la frumoasele rusoaice venite la schi în Alpi. Şi sunt multe!
Mâine voi încerca să mă dau cu schiurile cărate 1.600 de km şi care zac încă în debaraua de la “Haus Alexander”!
Deşi n-am schiat şi nici nu cred că o voi face, din cauza şoldului paradit acum  patru luni la Bansko, în Bulgaria (la fotbal, nu la schi!), sunt fericit că sunt aici. Chiar şi după două zile infernale de drum. De 48 de ore trăiesc în altă lume!
Azi, pe pârtie, am văzut un tip paralizat de la brâu în jos schiind cu o ambiţie ieşită din comun. Cu o sanie specială, având două chestii mici, ca nişte schiuri, în mâini, omul ăsta m-a lăsat cu gura căscată. Şi, uite aşa, i-am mai mulţumit încă o dată bunului Dumnezeu că sunt încă sănătos şi întreg la corp.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *