20160908_130817

„LacertA”, viticultură pentru Mileniul al III-lea! (Capitolul 2!)

„Nici culesul strugurilor nu mai e ce era odată”, gândesc cu voce tare, în timp ce îi privesc pe țăranii din Merei adunând ciorchinii de Sauvignon Blanc. Oamenii culeg strugurii în găleți. Până aici e ca pe vremuri. Însă, apoi, la capătul rândului, îi așează cu grijă în lădițe. Așa vor merge spre vinificație, unde ne așteaptă o altă surpriză. Pe mine și pe ciorchinii de Sauvignon Blanc!
Nu tu benă, nu tu oameni călcând în picioare strugurii ca să intre cât mai mulți în remorcă, nu frunze, nu balamuc!

20160908_144147   20160908_143347

„Jumătate din ciorchini au fost <sacrificați>”, îmi spune prietenul Emilian Șerbulea, șeful de fermă de la „LacertA”. Pe oameni îi interesează calitatea, nu cantitatea. „Normare”, așa se numește lucrarea de reducere a numărului de ciorchini pe butucul de viță de vie. „Pentru a îmbunătăți calitatea strugurilor și, mai departe, a vinului, pentru acumularea de zahăr în boabe. Zahărul se împarte pe kilogramul de struguri pe butuc”, mi se eplică.

Urmăm drumul ciorchinilor de struguri și ne întoarcem de fapt de unde am plecat, la Fințești. Oamenii de la „LacertA” au în dotare cea mai modernă cramă din câte există în România! Aud că a costat în jur de opt milioane de euro.

„Folosirea gravitației în cursul vinificației poate aduce un plus de calitate vinului obținut. Gravitația trebuie să asigure parcurgerea de către boaba de strugure a circuitului tehnologic de vinificație, astfel încât să se evite folosirea oricăror sisteme de pompare. Procesul de scurgere a părții lichide se desfășoară natural și fără agresări mecanice, rezultând un must echilibrat și, în final, după fermentare, un vin rotund, catifelat, cu naturalețe și fructuozitate plăcute. Principiul gravitațional este important mai ales în fazele de început ale vinificației, pentru că în această perioadă mustul din boaba de strugure este mai sensibil și mai expus la oxidări și agresări mecanice”, aceasta e explicația tehnologiei Secolului XXI în materie de vinificație! V-am spus că nici culesul nu mai e ce a fost odată! Vinificația nici atât!

20160908_144358    20160908_144350

20160908_113259    20160908_113308

Câteva fete sortează strugurii înainte de desciorchinare. Apoi urmează întreg circuitul atât de cunoscut. Jos, în bazine de inox, are loc vinificația propriu zisă. Mustul e luat în primire de specialiști, așa cum bebelușii sunt preluați de alți medici după naștere!

Îmi revăd un alt fost coleg de liceu, Mihai Badea e numele lui. A lucrat două decenii la ICVV Valea Călugărească. A lăsat serviciul la stat pentru această provocare extraordinară în domeniul privat. Mihai, care a fost și un bun fotbalist pe vremuri, e „doctor” în meseria sa. Îmi dă să degust un Cabernet Sauvignon. E din 2014. E fantastic!

20160908_113753     20160908_11530320160908_115329

„Adi, te rog să-mi dai un autograf! Mă laud cu tine la ai mei acasă și nu mă crede nimeni că ăla pe care îl ascultă la Eurosport e fost coleg de-al meu”, îmi zice Mihai Badea. Îi promit că voi veni cu o carte, din cea la care mă chinui să o termin de mai bine de doi ani. Mihai vorbește despre vinuri cu o pasiune extremă. Îl înțeleg. Altfel, n-ar fi ajuns atât de departe.

Nu vreau să intru în amănunte care mă depășesc deja. Mă uit la foștii mei colegi de liceu cu invidie. Poate și ei se uită la mine cu același sentiment. Nu știu. În meseria lor nu există însă dezamăgirile pe care le-am trăit eu de-a lungul anilor în presă, sunt convins. Aici cred că e diferența.

Ferma de la Fințești nu e doar o fermă. În curtea generoasă se găsește, renovat de patronii austrieci, Conacul „Dorobanțu”, opera celebrului arhitect Ion Mincu. Conacul construit în 1901, ajuns o ruină în timpul comuniștilor, a fost renovat în 2005. E o frumusețe!

La Fințești se pot face degustări, circuite ale cramei, se poate mânca, se poate asculta istorie. Toate la prețuri onorabile.
Răsplata muncii oamenilor de aici, struniți de prietenul Emilian Șerbulea și colaboratorii săi, se regăsește în vinul de o calitate deosebită a celor de la „LacertA”.
„Să știi că vinul nu e unul ieftin”, îmi spune Emilian. La ce am văzut nici nu mă așteptam la altceva.
„Tati, păi și vinul ăla de se vinde în București la 5 lei litrul sau, hai, la 7-8 lei, ce e?”, întreb ca prostul. Emilian râde. Nu e singurul viticultor care zâmbește când aude astfel de întrebări.

Mă uit la butoaiele din jurul meu, așezate într-o ordine ireproșabilă. „E mai curat decât într-o farmacie”, îmi șoptesc fetele mele. Pentru maturare, vinurile sunt ținute în butoaie barrique din esențe de stejar. Acestea provin din Franța, din Ungaria, din România, ba chiar din Rusia sau din Statele Unite ale Americii!
Iar atunci când ajung „la pensie” butoaiele sunt transformate în mese, în scaune!

20160908_120312   20160908_120350

Prețurile vinurilor „LacertA” pot fi consultate pe site-ul lor oficial. Vinurile de Fințești și de Merei nu se găsesc în magazinele obișnuite, deși mi-aș dori.

20160908_115538    20160908_115551

Îmi amintesc de un episod petrecut acum câțiva ani la Auchan, în Mexic, la raionul de vinuri. Un domn între două vârste privea nehotărât spre sutele de sticle expuse. Mi-am luat inima în dinți și am intrat în vorbă cu el. Omul dorea să cumpere un vin bun, dar nu știa exact ce. Era debusolat. De prețuri, de ofertă. M-am adunat, am tras aer în piept și, preț de o jumătate de oră, i-am vorbit despre vinuri! M-am uimit chiar și pe mine! Omul a luat câteva sticle de vin, iar la plecare mi-a spus: „Noi românii habar nu avem să alegem un vin”!

Și, să știți, cam așa e! La Fințești am citit un mesaj extraordinar, scris în limba engleză, care spune totul: „Life is too short to drink bad wine”.
La revedere, tati!

20160908_121122    20160908_121020

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *