Vis

Iar acum, Sorinel, adică Sorin Breazu. Vis (titlul îmi aparține) În nopțile în care, înghesuit între griji și nevoi, nu reușesc să adorm, regurg la câteva imagini întâmplătoare din filmul Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu. Imediat, mă aplec într-un somn netezit de vise plăcute. Într-unul dintre ele, vânam fazani alături de marii nomenclaturiști, beam țuică (deși nu obișnuiesc) și eram tânăr, vesel. Păsările erau ucise în slow motion, acceptând alicele cu nepăsarea dobitoacelor de rând, însă puștile noastre nu făceau nici poc, nici bang, nici fâs,…

Să ardem gazul cu folos! Povestea buteliei!

Pe vremea lui Ceaușescu, știu, puțini își mai amintesc din păcate de acele vremuri, a avea o butelie era deja un lux! Aveai nevoie de aprobare, deși „tinichelele” erau absolut indispensabile în multe locuri din țară. Și asta în ciuda faptului că România a fost și rămâne încă una dintre cele mai privilegiate locuri din Calea Lactee în privința resurselor naturale. Nu aveai trase gaze, îți trebuia butelie! Era foarte simplu. De aici încolo începea greul! Îmi amintesc de ziua în care mașina cu butelii…

Sport 1. Se închide Sport 1…

Ca să fiu realist, din punctul meu de vedere (vorbesc, aşa, ca politicienii!), Sport 1 s-a închis demult. Canalul ăsta de sport a murit în momentul în care cei care îl păstoresc au decis să înlocuiască transmisiunile sportive din timpul zilei, atenţie (!), între orele 08.00 şi 22.00 (!!!), cu desene animate pentru copiii electoratului PSD, adică pentru copiii cu probleme. Şi e ceva de atunci. Sport 1 Ungaria va fi deconectat de la aparate, dacă am înţeles bine, miercuri, 5 noiembrie, adică peste două…

REPORTAJ. Cu Mini Cooper-ul Countryman prin tristul Sud al României

Am revenit de la Chişinău şi mi-am amintit că pe 10 iunie, adică marţi, Alex Şeremet, prietenul meu de la BMW, mi-a promis un test-drive cu un Mini Cooper. “E un D”, mi-a zis Alex în penultimul său mail. Adică “diesel”! În ultimul său mail ne-a informat, pe mine şi pe alţi aspiranţi la teste, că va pleca în concendiu şi ne-a dat un nume şi un număr de contact. Eternul “domn Gabi”! Ieri dimineaţă l-am sunat pe “domn Gabi” şi a rămas să ne…

Jurnal de ghetou. Ce vreau de la 2014.

Fetele au fost în Mexic de Crăciun. Aşa au vrut ele. Apoi, de Revelion, s-au dus în Secuime. De fapt, au fost duse. În fiecare seară cât au fost aici, în Mexic, am vrut să scriu despre ele. Am preferat însă să le privesc cum dorm. Aşa, ore în şir. Şi tot nu m-am săturat. I-am mulţumit bunului Dumnezeu pentru cadoul făcut şi am încercat să mă bucur de el cât mai mult. L-au adus cu ele, pentru prima oară, şi pe Tommy. Tommy Dobre,…

De iarnă. Despre HBO şi Mexic!

Ascult Bee Gees! Am găsit pe youtube un concert din 1989. Are o oră şi 47 de minute! Ce trupă! Oamenii ăştia se săturaseră de cântat, vorba vine, încă dinainte de a mă naşte. Ce tare! Păcat că doi dintre ei s-au dus… Maurice Gibb, acum vreo zece ani, iar Robin, anul trecut. A mai rămas Barry, ăla cu părul mare, cu barbă şi mustaţă, de mureau colegele mele de liceu după el. Are acum vreo 66 de ani. Azi m-am trezit pe la 9.00.…

Maşina de spălat

Zilele trecute, un coleg se plângea că-l dor mâinile. De la spălat i se trăgea! Săracul… Şi, brusc, am făcut apologia maşinii de spălat şi ne-am rugat pentru odihna veşnică a celui care a invitat-o pe cea automată. Nu m-am născut cu maşină de spălat în casă. Pe vremea aia nu existau de niciunele. Maşina de spălat era mama. La alţii poate era altfel, dar la noi aşa era. Îmi aduc aminte că ziua în care mama îşi programa să spele rufele nu era una…

2011 a sosit!

Am petrecut Revelionul alături de părinţi până pe la vreo 13-14 ani. Ne aşezam la masă, primeam musafiri de obicei, rar mergeam noi în altă parte. Lumea se simţea bine la noi. Televizorul era deschis. Printre jocuri şi alte treburi specifice copilăriei, inclusiv prostii (!), urmăream programul de Revelion la televiziunea publică. Era o plăcere. Actori, şi ce actori, cântăreţi, şi ce cântăreţi, dansatorii lui Cornel Patrichi, etc, etc. Apoi la 11:55 intra Ceauşescu. Motiv de caterincă. Iar dimineaţă, la plecare, Periniţa! Pe la jumătatea…

Chef de muncă la români

Prietenul Ionel Preda, alias Johnny, cel care are “Pub Lusitan”, îmi povestea că a dat anunţ la ziar pentru ospătari, bucătari, etc. Johnny mi-a spus câteva poveşti de-a dreptul terifiante despre ceea ce poate face un om atunci când îi ajunge cuţitul la os. Uneori, chiar dincolo de os… Johnny e un tip cinstit, care devine familiar cu interlocutorul înainte ca acesta să răspundă. Îl ia direct cu “tu”, îi prezintă lucrurile aşa cum sunt, salariul, programul, locaţia cârciumii, una, fie vorba între noi, extrem…

1 Decembrie vs. 23 August

De 23 august măcar era cald. Uneori prea cald. Istoria ne decretase 23 august drept zi naţională. Nu mai ţin minte când am fost prima oară la o defilare, dar ştiu că ai mei nu se prea omorau să sărbătorească ziua în care “armata română a întors armele împotriva Germaniei naziste”. În schimb ne uitam la televizor, la parada care se ţinea la Bucureşti. Bucureştiul era Mecca pentru noi, provincialii, chiar dacă ploieştenii numai provinciali nu puteau fi numiţi. Pe ecranul televizorului nostru “Tem 6”,…