Cum să scăpăm de jăpcarii din servicii?

Scriam acum vreo doi ani, am impresia că imediat după ce m-am mutat în Mexic şi m-am trezit cu o factură de curent în valoare de apoximativ 4.700 de lei (adică 47 de bulioane vechi!), că mi-aş dori să trăiesc ca Robinson Crusoe. Undeva departe de civilizaţie. Dacă ceea ce trăim noi în România se numeşte civilizaţie… Departe de jăpcarii ăştia care ne fură la facturi lună de lună, departe de băncile care te rup cu comisioanele de orice fel, departe de… Departe! Nu m-a…

În noaptea asta mă îmbăt. Am terminat ratele la Enel!

A trecut şi FOTE. Am zis că scriu, că ţin jurnal… Aiurea. Ce dracului să ţii, când seara, în camera de hotel, mult mai mare decât celula din Mexic (!), picam lat. A ieşit bine cu FOTE-le ăsta. Lumea la ziar mulţumită, eu mulţumit. Ce mai contează că, o obişnuinţă în deplasările lungi, am cheltuit de la mine aproape un “bulion”. Nu e mult, dar pe praful ăsta contează. Am avut o zi liberă şi iar am luat-o de coadă! Azi m-am trezit dis de…

Noutăţi din Mexic. Se schimbă Mexic-ul!

Visez sau ce dracului se întâmplă? Patru inşi stau la fereastra mea. Iar eu stau la doi. La etajul 2! Au în mâini mistrii. Un al cincilea vine mânuind un ciocan de parcă ar fi Bruce Lee. Mă frec la ochi, mă uit la ceas. E 8 şi ceva. Mă ridic din patul meu cumpărat de la Ikea şi mă îndrept spre fereastră. Nu visez. E chiar adevărat. Patru inşi, de fapt cinci acum, cocoţaţi pe nişte schele ridicate peste noapte sau poate în dimineaţa…