Despre Mărțișor

Nu mai știu când i-am dăruit mamei primul mărțișor. Sunt sigur însă că mama a fost prima femeie din lumea mea căreia i-am făcut cadou un mărțișor. Pe vremuri, nu prea aveai de unde să alegi. De cele mai multe ori ne făceam singuri mărțișoarele. Existau însă și în comerțul socialist astfel de accesorii, deși regimul încercase să ucidă tot. Dăduse cu barda, cu napalm, dar românul, inventiv și, paradoxal, uneori conservator, ținea la tradiții chiar și în acele vremuri. Erau la modă coșarul, potcoava,…

Jurnal de ghetou. Nu suntem pierduţi!

Arminia Bielefeld a omorât barajul cu SV Darmstadt 98. Arminia a bătut în deplasare cu 3-1 şi va juca şi la anul în 2.Bundesliga. Meciul s-a terminat. Eu zic că a ieşit bine. Mai bine de o oră m-a ţinut la telefon înainte de partidă prietenul Christian Clemens, omul cu care pregătesc jocurile din Germania de ani buni. De fapt, de când ne-am cunoscut. Îmi strâng lucrurile, îi salut pe băieţii care se mai află prin redacţie. Vreo doi. Unul e de la tehnic, celălalt…

Jurnal de ghetou. Amintiri din 2013

Au trecut aproape două luni din 2014. Şi de abia mai intru, aici, pe blog. Habar nu am de ce. Cred că n-am chef. Asta e cea mai corectă explicaţie. Nu ştiu însă de ce nu am chef? Poate aşteptam altceva de la 2014. Nu că aş fi pretenţios, dar aşteptam parcă altceva. Şi cu toate astea s-au întâmplat destule. Pe unele le pot aminti, în treacăt. Pe altele, nu. Am început să comentez la Eurosport! Asta e, într-adevăr, o veste. Nu bună, ci foarte…

Minel şi ecologistele lu’ tata!

Ana Larisa şi Maria Alexandra au făcut azi ceea ce ar trebui să facă autorităţile locale sau judeţene din Galaţi. Nici nu mai contează care. Aflate pe malul Dunării, oficial la pescuit, neoficial la joacă, fetele lu ‘ tata au adunat toate peturile, pungile de plastic şi hârtiile pe care le-au găsit în zonă şi le-au pus pe foc. Pe un foc făcut, tot ecologistic vorbind, din lemnele aduse de Dunăre şi abandonate pe mal. Azi dimineaţă ne-am trezit cu o ninsoare ca în poveşti.…

Gigi. Ion Gigi

E trecut de mult de miezul nopţii. O ascult pe Cher. Ceva mai devreme a cântat Irina Loghin. Şi mai devreme, preţ de o oră, o oră şi ceva, l-am ascultat pe inegalabilul Tudor Gheorghe. A dracului combinaţie! Sunt la Gigi, la Galaţi. Cu fetele mele, care dorm la ora asta. La Galaţi, la Gigi, e locul unde mă simt cel mai bine. E locul unde mă încarc pozitiv. Gigi e băiatul ăla care, prin anii 80, 90, făcea mingea ovală în momentul în care…

Galaţi, acolo unde nu se-avântă vulturii

Titlul ăsta trebuia să fie în Evz. Tavi Cojocaru, rămas şef în lipsa lui Daniel Conţescu plecat în concediu, n-a fost convins de argumentele mele, aşa că m-am liniştit. Puteam până la urmă că scriu pe Online, nu era nicio problemă. Am să scriu însă aici, două vorbe. Am plecat cu fetele săptămâna trecută la Galaţi, la Gigi. Nu ştiu de ce. dar dintotdeauna m-a atras oraşul ăsta. Are ceva boem. Ştiu, unii zâmbesc, dar, sincer, chiar aşa e. Făcând abstracţie de cartierele comuniste gen…

La Gigi, la Galaţi

Când vreau să evadez din mizeria asta de Bucureşti, mă urc în maşină şi dau o fugă la Galaţi, la prietenul meu, Gigi. Ion Gigi, fostul superfotbalist al Oţelului din anii ”90. Om de mare caracter, Gigi mă primeşte cu braţele deschise şi mă răsfaţă din primul şi până în ultimul minut. Zilele trecute am dat o fugă la Gigi, acolo unde Sanda, soţia lui, una dintre cele mai bune bucătărese din câtea am cunoscut, face din gătit o artă. Am dat o fugă şi…