Süleyman Koç şi Adi Mutu

E trecut de miezul nopţii. Tocmai ce m-am întors de la Chiajna. Beau o bere nefiltrată pe balconaşul eliberat azi de rufe, trag dintr-o ţigară şi încerc să găsesc o explicaţie la înfrângerea Petrolului. N-o găsesc. Exclud din start varianta blatului, chit că sunt, probabil, singurul român care crede că mizeria aia de meci s-a jucat pe bune… Azi am comentat la Eurosport meciului anului în 2.Bundesliga: SC Panderborn 07 – Aalen. Am zis înaintea meciului că, dacă Paderborn bate şi promovează în prima ligă…

Jurnal de călătorie. Alături de cei care au luat Cupa Campionilor

Întotdeauna am susţinut că trofeul ăla din 1986, Cupa Campionilor, a fost câştigat de fotbalul românesc şi nu de un club. Că nu se putea altfel, şi că a fost Steaua, asta e! Că a fost clubul armatei şi nu a fost altul? Aici avem o problemă! În acele vremuri, cred că doar Dinamo, echipa miliţiei, ar fi fost capabilă de o performanţă asemănătoare. Poate dacă regimul comunist n-ar fi căzut, Dinamo, la ce echipă avea în 1989, ar fi reuşit într-un an, doi, trei,…

Paşte fericit!

Au sosit şi Sărbătorile Pascale! Vorba lui nea Florian, vecinul meu din Mexic: “Acu’ vine şi Crăciunul şi s-a dus dracului şi anul ăsta”. De o săptămână, în Mexic, se spală rufe, se bat covoarele, nevestele, copiii, parcă mai abitir ca niciodată-n an! Cele mai bune gospodine de pe etajul meu, tanti Frusina, tanti Ana şi tanti Stanca şi-au păstrat artileria grea pentru mâine dimineaţă. Să te ţii mirosuri mâine. Cred că o să stau cu uşa deschisă, aşa că să mă răsfăţ, să-mi aduc…

Viaţa fără presă scrisă. Fără presă. Doar viaţă!

Încerc să-mi adun gândurile în această perioadă post-Evz. Eram sigur că NU îmi va fi dor de Evenimentul zilei. N-are cum să-ţi fie dor de cineva care te-a înşelat. Ai, aşa, o stare ciudată, nedefinită, dar NU îţi e dor. Asta e cert. Trădarea e suprema măgărie într-o relaţie. Indiferent de natura relaţiei. Iar trădarea asta se poate traduce în diferite moduri. Nu mai contează… Am vrut să scriu despre ultima mea zi la ziar. Am renunţat însă. Ce ciudată coincidenţă: m-am întors ultima oară…

Jurnal de ghetou. Amintiri din 2013

Au trecut aproape două luni din 2014. Şi de abia mai intru, aici, pe blog. Habar nu am de ce. Cred că n-am chef. Asta e cea mai corectă explicaţie. Nu ştiu însă de ce nu am chef? Poate aşteptam altceva de la 2014. Nu că aş fi pretenţios, dar aşteptam parcă altceva. Şi cu toate astea s-au întâmplat destule. Pe unele le pot aminti, în treacăt. Pe altele, nu. Am început să comentez la Eurosport! Asta e, într-adevăr, o veste. Nu bună, ci foarte…

Steaua – Petrolul. 1-1 pentru cine?

Mă uit la ceas. E 4.00. Iar mi-a fugit somnul, deşi n-am dormit decât trei ore. Butonez telefonul. Mă uit pe “feisbuc” şi recitesc comentariile despre meciul Steaua – Petrolul. A fost 1-1. Iar am scăpat printre degete o victorie la Bucureşti în faţa caporalilor. Păcat. Fotografiile cu fanii Petrolului bătuţi de jandarmi îmi dau frisoane. Citesc postările celor care au fost martori involuntari la un măcel de neînţeles. Îmi e greaţă de ceea ce a u făcut iarăşi jandarmii. Personajele astea au ajuns doar…

1 Decembrie. Din Mexic, “La mulţi ani, România!”

Sunt liber de 1 decembrie 2013! Aşa am picat după rotaţia făcută cu amicul Mugur Băileşteanu, noi doi formând în acest moment departamentul Sport al cotidianului Evenimentul zilei. M-am trezit la ora 10.00, după ce am adormit pe la 01.00. Azi am decis să lenevesc, dar n-am reuşit. Deschid net-ul, de fapt “feisbucul” şi blogul meu de povestitor. Toată lumea postează “La mulţi ani, România!”, “La mulţi ani, români!”, cei mai mulţi fără virgulă, evident. E frumos să vezi asta. Parcă e mai sincer decât…

Jurnal de ghetou. Iulie în Mexic

Trag dintr-o ţigară pe balconul de la capătul holului şi mă gândesc aiurea. Jos, pe bordură, trei băieţi joacă babaroase. Unul mai mare, de vreo 12-13 ani, şi alţi doi mai mici. Ăla mare câştigă mai mereu. Ceilalţi doi excelează doar la capitolul înjurături. Întotdeauna m-am întrebat dacă la “sportul” ăsta e doar chestiune de noroc. Acum am impresia că am găsit răspunsul la întrebare: contează şi experienţa! De pe hol vine miros de mâncare, semn că lumea găteşte. E vineri, iar mâine e Sfântul…

Nea Mircea, nea Imi, Ivan Patzaichin şi Radu. Radu Voina

Au fost ani, cei ai copilăriei şi ai adolescenţei, când aş fi dat orice să pot schimba o vorbă cu idolii mei. Am avut mulţi idoli, trebuie să recunosc. De la personaje de benzi desenate, până la actori, sportivi, artişti şi chiar eroi ai unor romane care mi-au marcat acei ani. Idoli reali, ori imaginari. Dar au fost ai mei. Când am intrat în presă, acum mulţi ani, mi-am împlinit un vis. Nu neapărat acela de a scrie despre oamenii pe care îi divinizam, ci…

Jurnal de ghetou

E cald în Mexic. E trecut bine de 12.00 noaptea. E chiar 1 fără 25. Am deschis fereastra, atâta e de cald. Nea Ştefan, cel care mi-a montat caloriferul, mi-a zis atunci când l-am cumpărat: “Domnul Adi, unul de 80 de cm e suficient pentru ce aveţi aici”. “Ştiţi, toţi vecinii mei care şi-au montat calorifere au de 1,00 sau de 1,20”, zic. “Ascultaţi-mă”, insistă nea Ştefan. Am ascultat întotdeauna de meseriaşi, aşa că am făcut-o şi acum. E linişte în Mexic. În cameră nu…