Un an de exil. Un an în Mexic
Cică timpul vindecă orice rană. Aşa am citit, când eram copil, undeva. Habar nu am unde. E o minciună sfruntată, vă spun eu. Când mă gândesc la ai mei, la mama, la tata, am impresia că au murit ieri. Timpul n-a vindecat nicio rană, cel puţin în cazul meu, deşi de la plecarea mamei s-au împlinit 15 ani, iar de la cea a tatei fix 10 (Dumnezeule, cât de mulţi…). Prin fereastra întredeschisă a unei camere de la parterul căminului de vizavi răsună o manea.…