Scuze

Am să lipsesc de pe blogosferă în următoarea zile. Probleme personale. Sper să mă înţelegeţi şi să-mi acceptaţi tăcerea ca pe ceva normal, dar trecător. Dacă voi avea şansa să pot intra pe net, primul lucru pe care îl voi face va fi acela de a scrie pe blog şi de a intra pe evz.ro. Acum, mărturisesc faptul că sunt un pic obosit, dar asta nu are legătură cu scrisul. E pur şi simplu o slăbiciune omenească. Vă mulţumesc.

„20 de ani scurşi degeaba”

În urmă cu mai bine de 20 de ani, în timpul unei excursii prin judeţul Dolj, la un moment dat, şoferul a încetinit maşina şi ne-a şoptit: „Băieţi, aici locuieşte Tudor Gheorghe”. Era, undeva, în apropiere de Craiova. Ne-am frânt cu toţii gâturile încercând să aruncăm o privire peste gardul curţii. „Casă de aristocrat”, a comentat cineva, fără umbră de răutate însă. Născut într-o familie de ţărani, Tudor Gheorghe a fost, muzical vorbind, un aristocrat. Interzis la un moment dat de comunişti, „Menestrelul de la…

Familia Tache, de pe Griviţei numărul 14

Nu mai ţin minte când şi unde s-au împrietenit părinţii mei cu familia Tache, nişte aromâni de treabă din Constanţa. Am impresia că a fost o pură întâmplare, aşa cum sunt multe în cotidianul nostru. Era prin ’71 sau ’72, parcă. Când mergeam la mare, stăteam la ei. Pe Griviţei numărul 14, în spatele magazinului Tomis din Constanţa. Era o casă veche, cu etaj. Ca să ajungem la familia Tache, trebuia să urcăm o scară, în spirală, din lemn, care scârţâia teribil. Parcă şi acum…

Eu cu cine votez?

Prietenul Christian Clemens încearcă de mai multă vreme să mă convingă să merg să votez. Spune că dacă nu mă duc la vot, n-am dreptul să critic ulterior. Cred că are dreptate aici. Christian se pricepe la politică. Nu pierde nici o emisiune de profil, citeşte ziarele, discută cu alţi pasionaţi de politică. Eu nici n-aş avea timp pentru toate astea. Omul meu n-are însă drept de vot, fiind cetăţean german (calitate în care acum o lună a votat-o pe Angela Merkel cu a sa…

A venit frigul

Frigul din ultimele zile mi-a amintit de anii ’80, ani în care agentul termic fusese executat de regimul comunist. Încerc de multe ori prin postările mele să le reamintesc celor care au uitat şi să le deschid ochii celor care habar nu au de greutăţile prin care au trecut părinţii lor. În fiecare toamnă, mă apucă nostalgia. Asta până se hotărăşte doamna Mariana, administratorul blocului, să deschidă robinetul de căldură de la subsol. Şi uite aşa, îmi amintesc şi de anii în care căldura nu…

Unirea Urziceni

Sincer, n-am vrut să scriu despre victoria Unirii Urziceni pe “Ibrox Park” dintr-un motiv simplu. Au să vorbească specialiştii de au să răguşească. Da, da, specialiştii! Cum care? Ăia care zilnic fac specialuri şi speţiale, cu Iancu, cu Porumboiu, cu Turcu, cu Becaliii invitaţi permanenţi. Ăia care scriu zilnic doar ştiri de cancan, specialiştii în diversiuni şi în fonfleuri. Ăia care nu scriu o dată o cronică de meci ca lumea. Ăia pentru care faptul că Ienei a spus despre Gigi că e paranoic e…

Mănăstirea Dealu

De câte ori mă duc la Târgovişte să fac revizia Bambinei, urc şi la Mănăstirea Dealu. O las pe Bambina în Service la prietenul Marcel Ghergu, fostul fotbalist al Argeşului şi al Braşovului, şi urc dealul. Ca să aprind o lumânare la mănăstirea unde “odihneşte” capul domnitorului Mihai Viteazul. Sus pe deal, acolo unde urca nea Gicu Dobrin înaintea meciurilor CS-ului din Târgovişte ca să vadă stadionul plin ochi cu două ore înainte de start. Nu ştiu cum se face, dar de vreo doi ani…

Gigi, Iancu, Mureşan şi meseria de jurnalist

L-am sunat astăzi pe Gigi Becali. Mi-a venit mie, aşa. Vroiam să-l întreb ce părere are despre ceea ce se întâmplă în viaţa politică românească, având în vedere criza guvernamentală prin care trece ţara. Nu ştiu dacă l-am sunat pe omul ăsta de două ori de când a intrat în fotbal. Ultima oară, acum 5-6 ani, parcă. O explicaţie logică ar fi aceea că nu am răspuns de Steaua în ultimii zece ani. Aşa că, nici măcar numărul lui de telefon nu îl aveam. Mi…

MA-RA-DO-NA

Am urmărit cu inima cât un purice desfăşurarea meciului Uruguay – Argentina, de azi noapte. Pe net. Fără imagini. Mai întâi am văzut doar echipele. Apoi schimbările şi cartonaşele galben. Apoi un “roşu” şi un gol cât o calificare. M-am bucurat în primul rând pentru nebunul de Maradona. Ar fi fost păcat că una dintre cele mai frumoase echipe din lume să nu fie prezentă în Africa de Sud. Până la urmă a ajuns. Nici nu mai contează cum. Nici nu vreau să mă gândesc…

Deliciosu’ şi Voinicu’

Evenimentul zilei a mai pierdut doi oameni buni. În limbaj fotbalistic, aş putea spune că Evz a pierdut două tinere speranţe, doi jucători de mare perspectivă. Cristian Delcea şi Mihai Voinea, ambii de la secţia Sport, au plecat liberi de contract la Chelsea, adică la mogul, la Adevărul. După bunul lor prieten Andrei Crăciun şi după mentorul meu, Alin Paicu. Voi încerca să nu comentez plecarea lor, aşa, ca să nu fiu interpretat greşit. Ca în cazul dezertării lui Andrei Crăciun. Şi asta în ciuda…