România, încotro?

Parcă niciodată corupţia n-a fost atât de mare în România ca acum. La absolut toate nivelele, în toate domeniile, în toate păturile sociale, toată lumea cere şpagă, face trafic de influenţă, iar cumetriile şi nepotismul au ajuns politică de stat şi materii obligatorii în grădiniţe şi şcoli. Oriunde te uiţi, descoperi tentacule ale corupţiei. “Ce-ai păţit, mă? Ţi-a luat carnetu’? Las’, bă, că-l sun eu pe domn colonel. Se poate? Ce dracului, păi e de-ai noştrii”, îl auzeam pe unul azi dimineaţă la colţul blocului…

Domestice

E trecut de 12.00 noaptea. Azi e deja marţi, 27 iulie. Doamne, ce repede a trecut şi anul ăsta. Păi, ce mai, gata! Deja începe numărătoarea inversă. Mănânc o supă de roşii făcută sâmbătă, după o reţetă dictată prin telefon de tanti Steluţa. E comestibilă. Supa! Parcă mai respirăm. După câteva zile în care sărmana Mădălina Manole, “admirabilul” Dan Diaconescu şi regretatul Nicolae Ceauşescu ne-au umplut viaţa, parcă e ceva mai linişte. Sau e doar părerea unui om care în toamnă va aniversa 1 an…

Începe joaca de-a fotbalul

Încă se mai aud zumzetul enervant al vuvuzelelor şi oftatul tribunei de pe “Nelson Mandela Bay Stadium” la bara uruguayanului Forlan din minutul 120 al finalei mici. În parcarea din faţa blocului, copiii şi-au luat numele campionilor mondiali. Unul e Iniesta, altul Xavi, ăla mic din poartă e Casillas. La cârciuma din colţul străzii, la o vodcă mică şi la o bere, microbiştii încă mai comentează prestaţia Braziliei, îl bârfesc pe Maradona şi susţin că naţionala lui Lucescu cel mic s-ar fi descurcat mult mai…

Meseria de părinte

“Tati, tu de ce nu ne baţi?”, m-a întrebat, aşa, din senin, zilele trecute, Larisa, prima născută dintre gemene. “Aţi uitat, tati, v-am caftit şi eu destul, dar nu mai ţineţi voi minte”, i-am răspuns oftând. Şi le-am povestit câteva întâmplări terminate deloc fericit pentru funduleţul lor. Îmi place să cred că fetele lu’ tata au o memorie extraordinară. Mi-au dovedit asta de atâtea ori. Şi totuşi, sărăcuţele nu mai ţin minte când şi-au furat-o ultima oară de la tatăl lor! Mai bine. Pentru că a…

Dor de viaţă

Nu traversez o perioadă senzaţională. O avalanşă de întrebări fără răspuns şi un potop de întâmplări fără rost m-au pus într-o veritabilă  încurcătură. La toate acestea s-a adăugat drept desert o porţie bună de neîmpliniri pe toate planurile. Nu m-am mai simţit de multă vreme astfel. Nici nu ştiu cum să-mi explic starea din ultima vreme. O stare aiurea, de nemulţumire. O nemulţumire faţă de propria persoană, faţă de tot ceea ce fac. Uneori am impresia că fac mult şi prost. Alteori că fac puţin şi prost.…