HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT!

Le-am promis fetelor că mâine, adică azi, că e trecut de miezul nopţii, le voi lua la mine să înroşim ouă. E doar Înălţarea! Una dintre sărbătorile noastre de peste an, când lumea se calcă în picioare să facă mătănii în faţa icoanelor la biserică. Că, vorba aia, doar la astfel de ocazii ne amintim de Dumnezeu. În ultimele ore gândul mi-a fost doar la rufele spălate azi dimineaţă şi pe care le-am pus la uscat pe balconaşul de la capătul culoarului. A fost furtună…

Un an de exil. Un an în Mexic

Cică timpul vindecă orice rană. Aşa am citit, când eram copil, undeva. Habar nu am unde. E o minciună sfruntată, vă spun eu. Când mă gândesc la ai mei, la mama, la tata, am impresia că au murit ieri. Timpul n-a vindecat nicio rană, cel puţin în cazul meu, deşi de la plecarea mamei s-au împlinit 15 ani, iar de la cea a tatei fix 10  (Dumnezeule, cât de mulţi…). Prin fereastra întredeschisă a unei camere de la parterul căminului de vizavi răsună o manea.…