Bună dimineaţa, 2013!

“Hai la bombe! Hai la bombe! Dă-te-ncoa! E superofertă! Să nu rămâi fără bombe de Revelion!”. Negustorii de petarde de la Sălăjan îşi văd nestingheriţi de treabă. Urlă în gura mare şi mai dau foc, din când în când, la câte o “bombă”, ca să-i impresioneze, probabil, pe cei nehotărâţi. În intersecţie, exact pe colţ, spre piaţă, sunt trei poliţişti. Par să-i păzească pe vânzătorii care nu taie nici bon, nu dau nici rest. “Până la sută, îţi dau nişte d-astea mici, că ie bune, face zgomot”, “zice” băieţii care “vinde” petarde. Vine Revelionul, mai sunt doar câteva ore, iar românul trebuie să dea cu “bombe”. E obligatoriu. În Mexic, printre blocuri, calc pe un covor de cioburi şi de resturi de petarde. Fac haz de necaz şi îmi zic că până la urmă şi “bombele” astea au partea lor bună! Nu mai e picior de maidanez prin cartier. Habar n-am unde s-au evaporat. Aşa e însă în fiecare an. Bietele animale, terorizate, se refugiază pe unde apucă. Nu îşi mai împart teritoriul, ci doar frica.
La capătul blocului s-au încins grătarele. De la ferestrele deschise larg, răsună manele. O sticlă aruncată de la etajul patru se sparge cu zgomot de asfalt. Urmează urale! Fac un duş, mă bărbieresc şi plec să-mi iau fetele. Le urez vecinilor! La mulţi ani”. Ne vedem anul viitor!
A trecut şi Revelionul ăsta! A fost încă un nou motiv pentru român să se facă praf şi să-şi umfle maţul cu tot felul de nenorociri. Eu şi fetele mele ne-am pus câteva dorinţe pentru 2013. Un pic diferite faţă de ceea ce ne dorisem în urmă cu un an.
Anul 2013 l-am început aşa cum i-am început şi pe anteriorii, ascultând Concertul de Anul Nou de la Viena, la TVR! E ca un ritual, învăţat de la mama. Ea asculta hipnotizată Concertul de la Viena în fiecare 1 ianuarie. V-am mai spus, parcă, primul nostru disc de vinil din casă a fost unul cu Valsuri de Strauss. N-are cum să nu îţi placă Strauss. N-are cum să nu îţi placă un concert ca cel de la Viena. Cred că de cel de azi, fetele mele îşi vor aminti toată viaţa, aşa cum şi eu am nişte începuturi de care îmi amintesc cu drag. Au 8 ani şi jumătate, iar de acum înainte, asta o ştiu din proprie experienţă, amintirile vor dăinui veşnic.
La mulţi ani, 2013!