„Tati, câți bani și-a luat Robbie Williams ăsta ca să cânte în deschiderea Cupei Mondiale?”, mă întreabă vecinul Bogdan, în timp ce saltă cu grijă paharul plin cu bere de pe masa din fața sa. Bogdan aude pentru prima oară în viața lui de simpaticul cântăreț britanic, dar vrea să facă dialog. „La un asemenea eveniment cânți gratis, tati, chiar dacă te cheamă Robbie Williams. E Cupa Mondială! Tu înțelegi ce înseamnă asta, tati?!”, îi spun.
Mă uit în ochii lui și îmi dau seama că nu înțelege nimic din ceea ce se întâmplă pe gazonul uriașei arene „Lujniki”, dar prietenul meu face eforturi.
„78.011” de spectatori, aceasta e rețeta oficială a privitorilor spectacolului și a primului meci de la FIFA World Cup 2018, confruntarea dintre naționala țării gazdă, Rusia, și echipa îmbuibaților din Arabia Saudită. Celor 78.011 li se alătură un număr de telespectatori imposibil de stabilit cu exactitate. Cupa Mondială la fotbal se vede peste tot în lume, Cupa Mondială ține de foame și te face să uiți, Cupa Mondială înseamnă pur și simplu bucurie.
Verific pe netul de pe telefon și constat că Robbie a împlinit deja 44 de ani. Ce trece timpul! Are părul alb, ca și mine. Mă simt mai bine acum, după ce l-am văzut pe băiatul ăsta născut în Stoke-on-Trent, unul dintre cele mai frumoase orașe ale Angliei. Robbie e sigur fan Stoke City, n-a avut altă alternativă!
„Tatiiii, ce zici de Aida?! Aida Garifullina, tati! Ce frumusețe!”, aud, de această dată din dreapta mea. Într-adevăr, Aida e frumoasă, dar nu cad pe spate. Văd zilnic fete cel puțin la fel de frumoase ca Aida Garifullina pe magistrala IMGB – Pipera. Jur! Și nu sunt născute la Kazan. Au probabil și româncele noastre o genă din cele ale strămoșilor Aidei, că doar tătarii ne-au tot călcat de-a lungul istoriei.
Spectacolul Ceremoniei de Deschidere a Cupei Mondiale, chiar dacă scurt, a fost unul grandios, impecabil. Echipele intră pe teren! E haos! 78.011 de norocoși, nu cu toții și merituoși, aplaudă primii gladiatori ai FIFA World Cup 2018, fotbaliștii naționalelor Rusiei și Arabiei Saudite.
Din înaltul „oficialei”, Țarul Vladimir Vladimirovici Putin își începe cuvântarea. Nimeni nu îndrăznește să-i tulbure discursul. Oamenii, cei mai mulți, firește, supuși ai lui Putin, își țin respirația. Țarul vorbește despre fotbal, despre înțelegere, despre prietenie, despre pace. Sunt sigur, Cneazul Igor, Vladimir, Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Ecaterina cea Mare, cu toții se uită cu mândrie.
Vladimir Putin vorbește cam mult. Realizează probabil și se oprește. Urmează la cuvânt Giovanni Vincenzo Infantino, alintat de amici Gianni, cel mai bulănos, cel mai oportunist, cel mai norocos președinte din istoria FIFA! Gianni e un fel de Victor Pițurcă, un fel de Filippo Inzaghi. Destinul i-a oferit șansa de a deveni unul dintre cei mai șmecheri oameni din lume, iar el, omul cu bilele de la UEFA, nu a ratat oportunitatea.
Plimbat cu „Jet”-urile oligarhilor ruși, prieten cu Putin, Infantino lovește direct la „corazón”. Vorbește în rusă, în arabă și în engleză. E mai scurt în discurs decât Țarul Vladimir. Mi se pare normal!
Se cântă imnul Arabiei Saudite. Băieții ăștia au venit în Rusia în excursie. Se vede de la o poștă. Au făcut încălzirea în dorul lelii, iar acum ascultă „Aash Al Maleek”, adică „Trăiască regele”, fără entuziasm. Prietenul Ion Gigi de la Galați îmi spunea pe vremuri: „Nea Adi, îți dai seama despre ceea ce va face o echipă în meci încă de la încălzire. Dacă-i vezi pe jucători plictisiți, așa vor juca”. Iar maxima lui Gigi a fost verificată de subsemnatul de nenumărate ori.
Se aude în întreaga lume Imnul Național al Rusiei, „Gasudarstvenîi Gimn Rasiskăi Federații”, adică! E vechiul imn al URSS-ului, dar cu alte versuri. Rusia vibrează și odată cu ea băieții lui Stanislav Cercesov, fostul portar al echipei Spartak Moscova, născut în urmă cu 54 de ani în Oseția, la Alagir. Igor Akinfeev, portarul și căpitanul echipei, mai are puțin și izbucnește în lacrimi. Igor cântă din tot sufletul și ține mâinele pe un copil aflat într-un cărucior cu rotile.
„Cea mai slabă națională a Rusiei din istorie”, așa cum a fost catalogată de mulți , își începe urcușul Golgotei fotbalistice. Nimeni nu a pariat probabil pe „gloabele” lui Cercesov. Nici măcar rudele acestuia sau cele ale jucătorilor. Se vorbește de o evadare chinuită din grupe, nimic mai mult. Unii sunt sceptici chiar și în privința acestui obiectiv. „Rușii nu bat nici măcar Arabia Saudită, o să vezi”, aud o voce din spatele meu.
Naționala Rusiei face însă un meci perfect și dă de pământ cu super-profesioniștii din Arabia Saudită, într-una dintre cele mai frumoase partide de deschidere din istoria FIFA World Cup. Golurile semnate de Gazinski, Cerișev (de două ori), Dziuba și Golovin sunt, toate, capodopere, fără exagerare. Din înaltul tribunei, din loja sa, Țarul Vladimir nu își mai încape în piele. „Asta-i pohta ce-am pohtit”, pare să spună el, în timp ce îl consolează pe șeicul nu știu care, omul care îi reprezintă pe bogații din Emirate la Cupa Mondială.
„Nea Adi, și noi jucam mai bine decât saudiții”. „Tati, naționala României stă acasă și ăștia joacă la Mondiale”. „Saudiții, tati, niște pușcării. Rușii la fel”. Aud în jurul meu cele mai frustrate și mai lipsite de fair play concluzii. Asta înțeleg cei mai mulți dintre noi, faptul că destinul ne-a persecutat implacabil și de această dată, că astrele s-au aliniat ghinionist, că puteri oculte ne țin departe de cel mai frumos spectacol inventat de om, FIFA World Cup.
Nu îi aud însă. Sunt anesteziat de spectacolul oferit de puriul Robbie Williams, de frumoasa Aida Garifullina, de sutele de dansatori, de zecile de mii de spectatori și de „pușcăriile” lui Cercesov. Nu îmi iese din minte golul de 2-0, marcat de rezerva Cerișev, care a pus în cur doi fundași saudiți și a finalizat cu eleganță. Golul ăsta îmi aduce aminte de o realizare epocală a lui Daniel Pancu, acum mulți ani, pe vremea când Pancone evolua pentru naționala de tineret. România tocmai ce bătuse, scor 2-1, Ungaria. Se jucase pe vechiul stadion al lui Ferencvaros, cu o zi înaintea confruntării dintre echipele mari de pe „Népstadion”. Pancu marcase un gol în stilul lui Cerișev, dar culcase doar un fundaș advers. L-am așteptat la ieșirea de la vestiare și am făcut un interviu cu el. „I-am mai băgat unuia iarba-n cur”, s-a fălit Pancu!
Azi intră în focurile Mondialului alte șase echipe. La Ekaterinburg, Egiptul lui Héctor Cúper și al faraonului Mohamed Salah întâlnește Uruguay, prima campioană mondială! Va fi un meci interesant.
În orașul lui Petru cel Mare, la Sankt Petersburg, fost Petrograd, fost Leningrad, se joacă Maroc – Iran, dar șocul zilei e la Soci, aproape de noi, peste Marea Neagră. Acolo se va juca o veritabilă finală de Campionat Mondial, Portugalia – Spania. Mor de curiozitate să văd ce impact a avut demiterea selecționerului Julen Lopetegui de acum trei zile. Cum se va descurca Spania cu Fernando Hierro pe bancă, la prima sa misie serioasă de când s-a lăsat de fotbal?! Vedem diseară și scriem la noapte!
Foto: Facebook FIFA World Cup 2018