Dragă, Horia!

Mi-ai apărut în vis acum câteva zile! M-am bucurat foarte mult să te revăd! Doamne, câte aveam de povestit!M-ai făcut să plâng reamintindu-mi de începuturile prieteniei noastre. Cum puteam să uit?! Când te cunoști cu un conațional la capătul lumii, în îndepărtata Noua Zeelandă, prietenia rămâne pe vecie. Și ce clipe am petrecut acolo la Invercargill, orașul ăla ciudat, cea mai apropiată localitate de Polul Sud! Eram noi doi, plus Cipic, fratele meu, doctorul, familia Gontineac, acel cuplu din Brașov și temerarul care venise în…

Despre diversiune…

Pe vremea Tratatului de la Varșovia fiecare țară vasală Moscovei era specializată în ceva. La ordin, firește. La ordinul Uniunii Sovietice, care ținea cont mai ales de calitățile țării respective, ale oamenilor. Astfel și-a făcut România un nume în domeniul diversiunii. Dacă voiai, de exemplu, să comanzi un asasinat, sunai la Sofia. Doreai o diversiune, sunai la București.Ceea ce a urmat după decembrie 1989 ne-a arătat cât de profesioniste sunt serviciile secrete românești la capitolul diversiune. Trăim de mai bine de trei decenii într-o diversiune…

Nea Nelu Ploieșteanu

Ți-ai dracu’ de ploieșteni! Cum v-ați combinat voi! Nelu Ploieșteanu’ și Adi Ploieșteanu’! Hai, dați-i drumul, ne vedem la cârciumă, zice Gândacul, un amic de șpriț de pe vremuri, omul care mi-a oferit șansa de a-l cunoaște personal pe nea Nelu Ploieșteanu, pe a cărui muzică de petrecere am crescut. Pentru nea Nelu am avut din prima secundă o slăbiciune uriașă, logică până la urmă. Numele de scenă îmi mergea direct într-una dintre cămările inimii. Auzi, Nelu Ploieșteanu! Ce frumos sună! Și nu Nelu de…

A murit Mitică Ciorbă! De data asta pe bune…

Despre Dumitru Tudor puțini auziseră înainte de 1989. Nici nu prea aveai cum. Fusese un fotbalist mediocru, retras înainte de vreme din activitate.Lumea l-a cunoscut după poreclă, Mitică Ciorbă, căpătată ca patron de cârciumă după 1990.Dumitru Tudor s-a numărat printre personajele care au colorat fotbalul românesc post-decembrist.Începând cu anii 90, personaje precum Mitică Ciorbă ieșeau repede în evidență. Descurcăreț, uns cu toate alifiile, simpatic, mână largă față de cine trebuia (conducători de cluburi, antrenori, jucători de fotbal, ziariști), Mitică Ciorbă s-a numărat printre primii conducători…

Conserva de/cu carne

Bună dimi! În cele nouă luni de stagiu militar, petrecute în perioada septembrie 1987 – iunie 1988, îmi făcusem un obicei. Obicei?! Vorbesc prostii! Era deja un ritual, sfânt, satanic, nu mai conta!În fiecare duminică, după prânz, după „sectoare”, mă refugiam departe de tot și de toate, în compania unei conserve cu carne „Made in China”! Cântărea undeva la 250 de grame, iar pentru a o deschide aveam la dispoziție o cheiță, lipită de fundul conservei. Aveam grijă ca nu cumva să îmi lipsească în…

UEFA Champions League. Dar Real – Juve ce are?!

foto: uefa.com Gata, avem şi ţintarul semifinalelor! 5 mai 2015: Juventus Torino – Real Madrid (returul e pe 13 mai) 6 mai 2015: FC Barcelona – FC Bayern (returul e pe 12 mai) Mulţi plâng pe umărul semifinalei dintre Barcelona şi Bayern spunând că acest meci ar fi trebuit să joace finala de la Berlin. Şi aduc o grămadă de argumente în acest sens. Sunt cele mai bune echipe, practică cel mai frumos fotbal, se confruntă fosta echipă a lui Pep Guardiola şi actuala, etc,…

Finala Cupei Asiei, tati!

Surpriză în mail-ul primit ieri de la Eurosport, în care, ca în fiecare joi, îmi vine programul pe următoarele două săptămâni. “Saturday, January 31, 2015 – FOOTBALL Asian Cup AUSTRALIA Final – Live E2”! Aşa scrie în mail, tati. M-am bucurat. Aşa sunt eu, mă bucur la astfel de veşti la care alţi “colegi” de breaslă ar ofta. Aşadar, Coreea de Sud – Australia! De fapt, Australia – Coreea de Sud, asta pentru că meciul se joacă la Sydney. Mă bucur pentru Coreea de Sud,…

Jurnal de bord. Porec, Croaţia, 2013

Am promis că voi ţine un jurnal de bord din deplasarea de la Porec, Croaţia, acolo unde de duminică se desfăşoară a nu ştiu câta ediţie a Jocurilor Olimpice ale Jurnaliştilor Sportivi. În esenţă, competiţia e un motiv de relaxare pentru toţi cei care participă, un prilej de dialog între civilizaţii, cum sună un dictor al Olimpiadei, şi, nu în ultimul rând, posibilitatea de a vorbi despre România unor oameni care nu cunosc nimic, sau aproape nimic, despre minunata noastră ţară. Odiseea a început cu…

Jurnal de călătorie. Ultima zi la Sölden. Înapoi în Mexic…

Peste câteva ore plecăm spre casă. Spre România. Timp de şapte zile casa noastră a fost la Huben, în Ötztal. A fost frumos. Frumos rău! Dar cum tot ce e frumos durează puţin, vacanţa noastră a ajuns la sfârşit. Urmează două zile infernale, întoarcerea la Bucureşti. Măcar vom avea ce povesti în maşină, pe durata călătoriei. Mâine seară, adică diseară, că e trecut de mult de miezul nopţii, ne oprim la Budapesta. Dormim acolo, ca la dus. Am să scriu ceva şi de acolo. Am…

Jurnal de călătorie! A treia zi la Sölden

E trecut de miezul nopţii şi tot navighez pe internet. Fetele dorm de mult, după ce au făcut duş, au mâncat, au citit, s-au răsfăţat şi au încins o bătaie cu perne cu Andrei, băiatul celuilalt Dragoş din mica noastră gaşcă. Am coborât să trag un tutun, dar gazda a încuiat uşa. Urât! A mai trecut o zi în Ötztal, a treia. Au mai rămas trei! Alexandra şi Larisa au schiat azi pe gheţar, undeva la peste 3.200 de metri. Mi se pare fabulos. Mi-au…