La Moeciu

Scriam acum câteva zile despre faptul că iar ne-a surprins iarna şi pomeneam ca şi în alte dăţi despre efectul nociv al ştirilor TV în astfel de situaţii. În lipsă de subiecte, băieţii ăştia au transformat prima zăpadă căzută în România în această iarnă în cea mai cruntă nenorocire care a lovit România de la cutremurul din 1977 încoace. Lipsă de profesionalism, bătaie de joc, lipsă de respect, prostie, blaturi… Toate la un loc.

Ca să vă daţi încă o dată seama că nu vorbesc doar ca să mă aflu în treabă atunci când spun că ştirile TV reprezintă o adevărată otravă, să vă povestesc ceva.
Despre ce am făcut eu în ultimul week-end de exemplu. Ce legătură are asta cu ştirile? Păi n-au comparat ăştia cu televiziunile lor, şi nu numai ei, prima zăpadă din această iarnă cu Apocalipsa, cu uraganul Katrina, cu explozia de la Cernobîl? Poate exagerez puţin, dar, într-un oarecare procent, chiar aşa a fost.
Zile în şir pe la televiziunile din România s-au perindat toţi specialiştii în zăpadă, oameni mai şmecheri chiar şi decât Moş Crăciun.
Programasem o ieşire la munte, la Moeciu, alături de gaşca prietenului Cătălin Cîrnu, încă de acum zece zile.
A venit însă zăpada. A apărut apoi şi aniversarea doamnei Anişoara şi, chit că era week-end-ul meu alături de fete, am considerat de cuviinţă ca Ana Larisa şi Maria Alexandra să fie alături de mama lor. Asta pentru că tot vorbeam de educaţie în postul anterior. În timp ce eu eram la Teatrul Constantin Tănase, la Moeciu sfârâia grătarul.
Le-am spus fetelor că plecăm sâmbătă. Apoi m-am gândit că nu mai are rost. Sâmbătă dimineaţă chiar mă dusesem în piaţă, făcusem ceva cumpărături. Cătălin îmi dă însă mesaj : “Vino, tată, că e belea”. Mi-am luat fetele şi am plecat. Sâmbătă pe la ora 12.00. La prânz, adică. Şi am bătut toate recordurile. În mai puţin de 3 ore şi jumătate eram la Moeciu! DN 1 gol, aşa cum nu l-am văzut decât pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun, şi pe 1 ianuarie!
Pensiunile din Moeciu – goale! La distracţie doar câţiva nebuni care nu se uită sau nu iau în seamă prostiile debitate de televiziuni. Alţii, nişte olteni, erau de o săptămână la Moeciu. Niciodată n-am văzut Moeciu mai frumos ca acum. Zăpada de peste 1 metru grosime, linişte, curăţenie. Câteva acorduri de manele se auzeau de la o vilă, în curtea căreia se îngrămădiseră vreo cinci maşini cu numere de Bucureşti.
La una dintre casele Garofiţei, gazda noastră – am auzit că are mai multe proprietăţi -, unde stătusem cu ani în urmă, nişte creştini puseseră o oaie la proţap. Oamenii veniseră cu un proţap modern, cu motoraş. A doua zi ne-au mărturisit că s-au culcat nemâncaţi. “Păi, nene, oaia aia trebuie să se perpeleacă vreo 6-8 ore. Am luat şi noi ce se făcuse şi cu asta basta”, se plângea un tip.
Larisa şi Alexandra au scăpat în zăpadă imediat ce am ajuns, adică să zic ora 16.00, şi au intrat în casă, după multe rugăminţi, pe la ora 22.00. A doua zi au luat-o de la capăt!
Nu ştiu dacă intenţionat sau nu, dar drumul care străbate Moeciu era curăţat, dar nu până la asfalt. Nici măcar cu sare sau cu nisip n-au dat băieţii pentru a nu strica peisajul! A fost, cred, unul dintre cele mai frumoase week-end-uri petrecute la Moeciu. Şi n-am fost prima oară când n-am ascultat de sfaturile specialiştilor.

Era să uit. La plecare, am oprit pe la tanti Mimi, prima noastră gazdă în Moeciu. O femeie extraordinară, care, alături de nenea Ghiţă, soţul ei, ţin o mică pensiune. Acolo, la tanti Mimi, au văzut fetele lui tata prima zăpadă. Nu aveau decât 6 luni şi mi-au mărturisit că nu îşi mai amintesc nimic! Şi, ca de obicei, tanti Mimi ne-a pus masa.

Iar pentru cei care vor să ştie cât m-au costat, în regie proprie, o sâmbătă şi o duminică la Moeciu, le răspund. 50 de lei mâncarea, că punem la grămadă, şi 70 de lei o noapte de cazare. Să mă ierte Dumnezeu, dar banii ăştia îi cheltuiam în Bucureşti pe prostii. Era să uit, mai e benzina. Vă pup!  Şi, ca un sfat, mergeţi la munte, oriunde, plecaţi din Bucureşti ori de câte ori aveţi timp. N-o băgaţi pe aia cu banii că n-are nicio legătură. Mai tăiaţi din ţigări, din altele, şi, o să vedeţi, se găsesc bani, chiar şi pe criza asta.

– Mai multe poze, de fapt toate, sunt pe Facebook.