Madonna 2

Am fost la Madonna. M-am numărat printre cei mulţi care au fluierat divagaţia divei vizavi de ţigani. N-aveam cum să rămân imun la inepţiile Madonnei. Am trăit între ţigani şi ştiu despre ce vorbesc. Ca Madonna gândeau şi italienii şi francezii şi spaniolii până în 1990. În ultimii 19 ani, europenii au trăit pe pielea lor o experienţă tristă, traiul în compania ţiganilor. Eu aveam o vorbă: le-aş dori Occidentului şi Americii patru anotimpuri de comunism şi tot un an alături de ţigani. Atât!

Cum să nu o fluieri pe Madonna când ea vorbeşte din auzite despre discriminarea ţiganilor în România. Cum poate spune Madonna, o fiinţă care a trăit în ultimele două decenii sub un clopot de sticlă, că românii sunt rasişti. Cum poţi fi tratată altfel într-o ţară în care Adrian Copilul Minune, Dan Bursuc şi ceilalţi manelişti, neplătitori de taxe şi impozite decît, aşa, la mişto, sunt mediatizaţi mai ceva decât olimpicii români? Madonna n-a văzut ştirile cu Bercea Mondialul şi nici n-a prins, cu siguranţă, la hotelul în care a locuit Taraf TV. Madonna a venit din altă lume şi ne ţine lecţii de morală. E ca şi cum te-ai duce în America şi le-ai spune americanilor că: am auzit că la voi mulţi tineri se droghează sau că sunt homosexuali.

Am fost la spectacolul Madonnei. A fost plăcut. Din păcate, organizarea, tipic românească a făcut pentru mulţi, dintr-o ieşire la iarbă pe mulţi bani, o cură de praf! Multe persoane, sub 1,75 metri, au plecat din Parcul Izvor fără s-o fi zărit-o măcar pe Madonna. Sunt multe de spus, dar, credeţi-mă, nu merită să ne pierdem vremea. Vă mai spun atât. Puteam să am bilete false, puteam să am o bombă la mine, nu interesa pe nimeni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *