Mergeţi, tati, la vot…

A plouat cu spume ieri în Bucureştiul nostru drac… Mă scuzaţi, drag! De fapt, “drag”! Chiar şi eu, iubitor de ploaie, negociator cu vremea rea, m-am speriat. Au fost lejer peste o sută de litri pe metrul pătrat. Din experienţa mea de agronom, din vremurile când măsuram volumul de precipitaţii şi apoi le notam într-un caiet.

Urmăresc pe net Crystal Palace – Liverpool. E pauză. Cormoranii conduc cu 1-0. În studioul Sky Sports, Jamie Carragher explică, mult mai inginereşte decât Ilie Dumitrescu, faza golului marcat de Joe Allen. Matematică curată, chiar dacă a fost doar corner.

Butonez la TV şi văd imagini cu sate inundate, cu grădini de legume acoperite de gheaţă. Ştirile sunt prezentate de televiziuni într-un stil “apocaliptic”. În fiecare an plouă, în fiecare an ninge în România. Înainte natura era şi mai darnică din punct de vedere al precipitaţiilor. Dar oamenii găseau soluţii. Ţin minte că la Valea Călugărească existau pe vremuri tunuri, care lansau rachete pentru a sparge norii purtători de grindină. Existau pe vremuri păduri, existau diguri, se lucra non-stop în domeniul îmbunătăţirilor funciare.

După 1989 nu s-a mai făcut nimic. Adică s-a făcut, dar în sens invers… Şi atunci, de ce dracului ne plângem?

Aleşii noştri şi-au amintit brusc de noi, de gloată. La fiecare colţ de stradă stau îngrămădite corturile diverselor formaţiuni politice, care ne asigură de faptul că, gata, a venit vremea schimbării. Şi omul de rând nu zice nimic. Se bucură la un pix, la o şapcă, la un tricou, se lasă prostit şi îşi pregăteşte, pentru a merge la urne, costumul pe care l-a îmbrăcat, probabil, şi în 1990, la primele alegeri libere , atunci când l-a votat orbeşte pe Iliescu şi pe ai săi.

În staţia de metrou Eroilor am văzut ieri o reclamă imensă, prin care lumea era îndemnată în cel mai pur stil comunist să se prezinte la vot. În poză, o femeie. I-am uitat numele. Cică “muncitoare în fabrică”! Auzi, fabrică! Ce fabrică, tati? În România? Poate în Germania. Mesajul era că femeia, am uitat cum o cheamă, muncitoarea, merge la vot şi cică să-i urmăm exemplul.

Mergeţi, tati! Mergeţi şi votaţi impostura. Duceţi-vă şi asiguraţi-le în continuare traiul de huzur politicienilor care în ultimii 24 de ani ne-au făcut pe cei mai mulţi dintre noi să ne fie scârbă că ne-am născut în ţara asta…

Mergeţi, tati, la vot. Aleşii de la alegerile astea care vin vor merge la Parlamentul European, unde vor încasa un salariu la care niciunul dintre voi nu visează măcar. Şi nu vor face nimic acolo. Sau poate se vor ţine de mizerii, ca Adrian Severin.

Eu nu ştiu cum nu le e ruşine politicienilor din România să mintă, aşa, la infinit. Aseară, pe ploaia aia nebună, trei posturi de televiziune prezentau nişte reportaje cutremurătoare, ce aveau drept subiect hoţiile din ţara asta. Jaf la scara cea mai de sus, nu găinării. Şi, vorba lui Toma Caragiu, uite că merge! Şi va mai merge, mult şi bine.

Politicienii se plimbă printre sinistraţii din Sud-ul ţării cu o dezinvoltură ieşită din comun. Demagogia lor nu are limite. Şi nimeni nu zice nimic… Oamenii tac.

N-am mai mers de ani buni la vot. Şi nici n-am să mai merg vreodată. Pentru ce? Ar trebui să dăm şi noi românii dovadă, măcar o dată în ultimii 24 de ani, de solidaritate şi să nu mergem la vot. Să meargă doar rudele şi clienţii lor, ai politicienilor. Ţi-ai găsit…

Mergeţi, tati, la vot…

PS: E 3-0 pentru Liverpool… degeaba…
Foto: www.b365.ro