foto: Pál Dárdai, antrenorul Ungariei. sport.hir24.hu
Stau în staţie la “Poarta 4” cu o sacoşă plină de mere între picioare. Fumez liniştit. Aştept de mai bine de 20 de minute “330”. La fel ca fratele “101”, “330” e unul dintre cele mai proaste trasee ale ITB-ului.
Nu sunt în criză de timp, aşa că nu îmi fac probleme. “Vine el până la urmă”, gândesc cu voce tare. Şi, într-adevăr, vine. Pensionarii din staţie năvălesc în cel mai pur stil barbar asupra autobuzului. “Domnu’ şofer! Nu se poate dom’le aşa ceva. Stăm de jumătate de oră. E lipsă de respect. Se poate aşa ceva?”, sare o babă cu gura pe ăl de mânuieşte volanul. Şoferul n-o bagă în seamă. Vorbeşte la telefon.
Trec mai întâi pe la fete, pe la şcoală, să le duc nişte mere, aduse ieri de la Poieni, de la prietenul Dan Iordache. Mă uit la ceas. Îmi fac calcule. Tot cu voce tare: “Am timp să trec şi pe la frizer, la doamna Jeni, la Obor, plătesc şi impozitul la pfa. Ăla de trebuia achitat acum mai bine de două săptămâni. Şi după aia, viteză spre sediul FRF, ca să-mi ridic acreditarea la meciul România – Ungaria”.
Ocup un loc pe scaun, undeva între uşa din mijloc şi cea din spate. Mă bag la fereastră, să nu mă deranjeze nimeni, pun sacoşa pe picioare şi admir Bucureştiul. În fiecare staţie are loc câte un schimb de “prizonieri”. Coboară 5, urcă 20! E haos!
“Nu mai împinge cucoană! Unde vrei să te duci? Nu vezi că am două sacoşe. E lipsă de respect, pe cuvânt”, se aude glasul isteric al unei femei. “Aoleu, aoleu, piciorul meu”, strigă, ca din gură de şarpe, o pensionară. “Ţară de căcat, asta suntem, ţară de căcat”, comentează prima femeie, aia cu sacoşele.
După aproape 50 de minute, “330” face dreapta, din “Ştefan cel Mare”, spre “Dorobanţi”. Mă ridic, deşi mai am o staţie până la “Caragiale”. Vreau să fiu sigur că nu văd “Casa Scânteii”!
Livrez coletul fetelor, mai zăbovesc alături de ele aproape o oră şi mă îndrept spre “Arena Naţională”. Am timp să mă tund, la doamna Jeni, la Obor, în prealabil să plătesc impozitul pe ultimul trimestru de activitate al iubitului meu PFA. Înjur guvernul, înjur preşedintele, înjur, vorba femeii din autobuz, “ţara asta de căcat”.
La “Arena Naţională” e conferinţa de presă a ungurilor. Sunt prezenţi antrenorul Pál Dárdai şi mijlocaşul Zoltán Gera. “Ziariştii” români monopolizează dialogul cu adversarii de mâine ai tricolorilor. La întrebările de bun simţ ale jurnaliştilor maghiari, ai mei ripostează în stilul cunoscut.
“Pentru domnul Pál Dárdai. Am auzit că i-aţi motivat pe jucătorii d-stră cu meciul de aseară, Slovacia – Spania. Şi că le-aţi spus că, uite, se poate”, vine atacul unui “jurnalist” Made in România. Pál Dárdai ascultă traducerea şi răspunde scurt: “Nici n-am văzut meciul”.
După vreo cinci minute, acelaşi “jurnalist” îl întreabă pe Zoltán Gera: “Aţi fost la film. Ce film aţi văzut? Unul care să vă motiveze pentru meciul contra României?”. Zoli Gera răspunde: “Dacă e o întrebare ironică, atunci, e ok! Dacă nu e, atunci nu e o întrebare de jurnalist sportiv”! Superb!
Reprezentaţia se sfârşeşte! În sfârşit! Îmi ridic acreditarea şi plec spre Mexic. Cumpăr un “kil” de cartofi din drum. Ajung acasă. Deschid televizorul. Cum politica nu mă interesează, evit canalele care mi-ar putea crea indispoziţie. E greu, însă, pe cuvânt!
Pe celelalte nu aud decât despre meciul România – Ungaria şi despre apropiata sărbătoare a Sfintei Cuvioasa Paraschiva. Aşadar, fotbal şi religie pe înţelesul tuturor. Alături de politică, două domenii de activitate atât de dragi românilor.
Fac şi o scurtă revistă a presei. Sunt dezvăluite toate secretele meciului de mâine. Asta înseamnă că nu vom mai avea secrete, totul va fi al dracului de previzibil! Sunt înştiinţat că naţionala României va fi de fapt Steaua la ora meciului cu Ungaria. Vorba unui prieten, anti-stelist: “Mergeţi voi, mă, la meci, să încurajaţi Steaua”!
Încerc să fiu însă un bun patriot. Ce frumos sună, “bun patriot”! Aşa că promit să ţin cu “Steaua” lui nea Piţi. Încerc să iau cu mine şi fetele, dar e greu. Dacă nu voi reuşi, am să merg cu ele la Pam Pam să facem împreună galerie tricolorilor! Hai, România!
PS: mâine dimineaţă, de la ora 11.00, se întâlnesc naţionalele jurnaliştilor sportivi ale României şi Ungariei!
– Confruntarea va avea loc sâmbătă, de la ora 11.00, pe terenul de lângă Alexandreea Club Fitness & Spa (Bulevardul Basarabia nr. 37-39), aflat în imediata apropiere a Arenei Naţionale.
– am fost convocat!