Mă uit la ceas. E 4.00. Iar mi-a fugit somnul, deşi n-am dormit decât trei ore. Butonez telefonul. Mă uit pe “feisbuc” şi recitesc comentariile despre meciul Steaua – Petrolul. A fost 1-1. Iar am scăpat printre degete o victorie la Bucureşti în faţa caporalilor. Păcat. Fotografiile cu fanii Petrolului bătuţi de jandarmi îmi dau frisoane. Citesc postările celor care au fost martori involuntari la un măcel de neînţeles. Îmi e greaţă de ceea ce a u făcut iarăşi jandarmii. Personajele astea au ajuns doar nişte pitbuli, fără creier, dresaţi doar să sară la bătaie.
Caut pe youtube ceva. Nu ştiu ce. Văd un rezumat al meciului Irlanda – Noua Zeelandă, de la Dublin, de acum o săptămână. Nu voi înţelege niciodată cum Irlanda a putut să piardă acel meci.
Mă uit apoi la “Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian. La film. E pe youtube. Cu frumuseţea aia de Marina Vlady. După vreo 35 de minute, filmul se opreşte. Nu mai merge. Deschid televizorul. Pe Digi Sport 1 e Steaua – Petrolul, în reluare. E minutul 55. Ascult pentru prima oară comentariul. E jalnic. Încerc să-l ignor. E însă greu.
Revăd golul lui Benga, ocaziile Petrolului, dar şi pe cele ale Stelei şi rămân la aceeaşi concluzie: Petrolul trebuia să bată o echipă debusolată, obosită, plictisitoare. Se termină meciul şi demarează “studioul”. Gabi Balint, impecabil ca de obicei, recunoaşte superioritatea Petrolului şi consideră inechitabil rezultatul. “Petrolul trebuia să învingă”, zice Balint. Bravo, nea Gabi.
Apare la un moment dat memeul. Face ceea ce face de ani de zile, de când a prins viteză ca om de fotbal, latră. Latră la arbitri, la adversari, la personaje imaginare…
Îmi fac un nes. Săptămâna trecută mi-am cumpărat un Amigo. M-am plictisit să râşnesc, să fierb şi să spăl aragazul. Cu nesul e mai practic.
Stau atârnat pe fereastră şi beau. Cafea şi tutun. E frig afară, nu însă foarte frig. Oamenii încep să plece spre treburile lor. Un vecin de vizavi şi-a pus încă de ieri, prins de sârma de rufe, un tricolor. Sunt patrioţi şi în Mexic.
La tv se reiau faze, se comentează, se pun întrebări stupide, se răspunde la fel, se judecă. Nimic însă despre bătaia încasată de fanii Petrolului. Corect, nu are legătură cu tactica şi cu arbitrajul, “senzaţional” analizate cu pixul şi cu gura. În schimb, acum vreo câteva zile, scandalul dintre Porumboiu şi securiştii de la Astra a fost tratat cu maximă seriozitate. Cu acelaşi moderator.
Steaua – Petrolul. 1-1 pentru cine? Rezultatul avantajează echipa securiştilor de la Astra.
Mă uit la ceas. S-a făcut şase şi jumătate. Mai trag o ţigară şi mă îmbrac. Trebuie să duc fetele la şcoală.
PS: fotografia ataşată e de la meciul Steaua – Petrolul 2-2, din primăvară, de pe Arena Naţională, cu 3.000 de ploieşteni în tribune şi cu fotbal de calitate.