Da, tati, a fost blat la Barcelona – PSG, dar a fost frumos!

Doresc să-mi cer scuze, încă de la început, celor pe care i-am supărat cu postarea de aseară, de joi, 9 martie, anul de grație 2017. Am scris că noi, românii, merităm să fim conduși de psd, că mustăciosul de dragnea ar trebui proclamat chiar Rege al României dacă spunem despre meciul Barcelona – PSG că a fost blat. Fiecare cu părerea lui, mi se pare corect, și, mai ales, trebuie să respectăm fiecare punct de vedere. Recunosc, m-am enervat puțin, eu care în ultimii cinci…

Fazanii!

Vara anului 1997. 30 iulie. Galați, Stadionul „Oțelul”. Mă aflam într-una dintre primele deplasări ca jurnalist la Evenimentul zilei. Oțelul, cu probabil cea mai bună echipă din istoria sa și cu unul dintre cei mai buni președinți pe care i-a avut fotbalul românesc post-decembrist, juca returul cu HIT Gorica, din primul tur preliminar al Cupei UEFA. În prima manșă fusese 2-0 pentru sloveni, o oarecare surpriză. Era al dracului de cald pe malurile Dunării. Lume multă. Gălățenii, tot orașul adică, erau optimiști din cale afară.…

Jurnal de călătorie. “La Berlin într-un picior”. Episodul 4

“S-Bahn”-ul cu care călătoresc spre inima Berlinului e plin. Localnicii sunt în minoritate. Vagoanele sunt ticsite de fani ai celor două finaliste. Italienii şi catalanii îşi vorbesc, glumesc, beau împreună, se pozează, fac pronosticuri. Asta e frumuseţea unei finale de UEFA Champions League. Acesta, cred, e marele câştig al acestei competiţii, mult mai mare decât cel al competiţiei în sine. Aici văd clar că acel cuvânt ce stă scris pe tricourile jucătorilor şi care e deja “sigla” UEFA, e vorba despre “RESPECT”, are un sens.…

Jurnal de călătorie. “La Berlin într-un picior”. Episodul 3

Mă uit la monitorul de deasupra mea. Sunt vreo trei sau patru în fiecare vagon. Aştept ca reclama să-şi termine numărul ca să văd cu cât aleargă trenul spre Berlin. “200 km/h”, scrie sus, acolo, pe ecran. “Ţi-aş gura ta, Adriane”, îmi zic în gând. Nana, mama lui Christian, care la Hagen m-a dădăcit până la urcarea în tren, îmi spunea că “ICE”-ul ăsta “zboară” cu “300 de km la oră”! Am crezut că mi-a zis doar aşa, ca să mă impresioneze. Simt însă că…

Despre fotbal. Despre jurnalism

L-am rezolvat pe Rui Pedro! Rui Pedro e băiatul ăla despre care am scris în finalul postului anterior. Între timp am admirat-o pe Borussia Dortmund, o echipă, îndrăznesc să spun, pe alocuri mai spectaculoasă chiar şi decât Barcelona. Am zis pe alocuri. Poate doar Şahtiorul lui nea Mircea să le depăşească. Pe amândouă! Astă-seară am butonat. Şi iar am auzit comentarii proaste. Peste tot. Nu îmi mai e teamă să spun ce gândesc, mai ales aici, pe blogul meu. M-am săturat să ascult toţi neaveniţii…

Cum am trăit meciul AC Milan – FC Barcelona

Piaţa Domului din Milano e plină. Mai sunt câteva ore, vreo patru, până la meci. Fanii Barcelonei se plimbă nestingheriţi, având fulare la gât. Italienii îi privesc calmi. Mulţi dintre fanii lui AC Milan prezenţi în zonă vorbesc însă şi germană, şi maghiară. Milanul are suporteri peste tot în Europa. Toată lumea se urcă în trenul de RHO Fiera, iar după maximum 10-15 minute, coboară la Lotto. De acolo mai e un pic până la “San Siro”. Unii aleg să se înghesuie în autobuze, alţii…