N-am ieşit din butoiul cu melancolie. Sunt tot acolo, scufundat de-a binelea! Mi-am luat însă un pai şi respir cu ajutorul lui. Mă simt mai bine. Măcar aşa ţin aproape de realitate. Prin paiul ăsta respir şi, interesant, aflu veşti despre ceea ce se întâmplă în afara butoiului!! Ce chestie! Asta cu butoiul o am din liceu. Diriginta mea, cu a cărei fiică am fost prieten în adolescenţă, o prietenie adevărată, plină de respect şi de inocenţă, avea vorba asta cu butoiul. Una-două, când intra…