Stau pe prispă şi meditez la jocul Angliei, proaspăt înfrântă la Cupa Mondială. Şi eliminată… Sincer, îmi pare rău de Anglia. De naţionala de rugby, nu de Anglia ca ţară. Ca fost olimpic la istorie, n-am cum să plâng pe umărul prinţului Henry de Wales, care s-a agitat în tribunele de pe “Twickenham” mai abitir decât antrenorul Stuart Lancaster. “Prinţ de Wales”, ce frumos! În locul lui, după înfrângerea de acum o săptămână în faţa Tării Galilor (aia a fost înfrângerea care a semnat practic…