Fotbalul şi fetele

“Tati, când comentezi pentru Eurosport o faci de la faţa locului sau din studio?”, e una dintre întrebările pe care le aud, aşa, din când în când. “Din studio, tati, din studio”, le răspund şi văd o umbră de dezamăgire în privirea interlocutorului. Acesta e şi motivul pentru care merg atât de des pe teren! Ca să văd meciuri de la faţa locului. Azi am fost la Mogoşoaia, la un amical România – Franţa, fete sub 17 ani. Pe franţuzoaice le-am comentat chiar acum o…

De ce naiba se ceartă oamenii?

Am predat fetele acum câteva ore. Doamnei Anişoara, fireşte. “Că aşa-i în tenis”, vorba lui Toma Caragiu! Apoi am luat-o haihui prin Centrul Vechi, doar-doar voi întâlni vreun cunoscut, cu care să beau o bere de ziua fetelor. Nimic, deşi Lipscaniul şi împrejurimile gemeau de lume. Am sunat vreo doi amici, dar nu m-am lipit. Unul mi-a dat cu “reject”, un al doilea n-a răspuns pur şi simplu. În drum spre casă, m-am oprit la “Megaimajul” de la Unirii, de unde am luat o bere…

Fetele lui tata! Poveste după 10 ani!

“Tati, ce făceaţi, tu şi cu mama, acum zece ani?”, a fost întrebarea pusă de fete ieri, de dimineaţă până seara, la miezul nopţii, atunci când Ana Larisa şi Maria Alexandra au schimbat, pentru prima oară, prefixul! La 30 de minute, cel puţin, mi se punea această întrebare. Fetele ştiau foarte bine ce s-a întâmplat acum zece ani pe 2 iulie, pentru că le-am tot povestit, dar le place să asculte din nou şi din nou istoria! Orele zilei de 2 iulie 2004 şi, mai…

Sfaturi utile: Mare atenţie la impozit şi la “after-căsnicie”!

Pentru că Borussia Dortmund e condusă deja cu 2-0 pe “Santiago Bernabeu”, m-am decis să scriu. Fără şase titulari, BVB n-are şanse prea multe în faţa Realului, care aliniază tot ceea ce are mai bun în acest moment în curte. Aşa că am lăsat meciul pentru blogosferă. Aş fi vrut să mă mai destind puţin ascultându-l pe Ilie Dumitrescu în pauză. E fabulos omul ăsta. A fost un fotbalist bun, ştie cu ce se mănâncă acest sport, dar concluziile, explicaţiile lui sunt decupate parcă dintr-o…

La Ploieşti, la cimitir.

În ultimii 15 ani, cele mai multe vizite în Ploieştiul meu natal s-au rezumat la simple drumuri la cimitirul “Mihai Bravu”, de lângă Rafinăria Teleajen. Nici măcar nu pot spune că intru vreodată în Ploieşti, chit că, imediat ce cobori podul de pe centura de Est a Ploieştiului, ăla de traversează calea ferată spre Moldova, pe un indicator stă scris: “Ploieşti, oraşul lui I.L. Caragiale”. Până la cimitir ai Rafinăria pe mâna dreaptă, câteva case pe stânga şi, la un moment dat, nişte cămine, ca…

Jurnal de ghetou. Vine Crăciunul în Mexic

Am apelat din nou la vechiul mei laptop. De fapt un minilaptop, care mi-a fost prieten de nădejde în ultimii ani. L-am avut alături inclusiv în Noua Zeelandă, acum mai bine de doi ani. Cu ajutorul lui mi-am pus pe acest blog toate gândurile mele de la capătul lumii. Mi-a stricat însă ochii. E mic, mic de tot. Aproape cât noul meu telefon, Samsungul Note 2, pentru achiziţionarea căruia am făcut sacrificii aproape supraomeneşti. Laptopul ăsta însă are mai multe funcţii în ceea ce priveşte…

1 Decembrie. Din Mexic, “La mulţi ani, România!”

Sunt liber de 1 decembrie 2013! Aşa am picat după rotaţia făcută cu amicul Mugur Băileşteanu, noi doi formând în acest moment departamentul Sport al cotidianului Evenimentul zilei. M-am trezit la ora 10.00, după ce am adormit pe la 01.00. Azi am decis să lenevesc, dar n-am reuşit. Deschid net-ul, de fapt “feisbucul” şi blogul meu de povestitor. Toată lumea postează “La mulţi ani, România!”, “La mulţi ani, români!”, cei mai mulţi fără virgulă, evident. E frumos să vezi asta. Parcă e mai sincer decât…

Jurnal de ghetou. Bambina

În afara faptului că am stat mai mult decât de obicei în pat şi am avut timp să-mi fac ordine în dezordinea din celulă, ziua de azi (adică de ieri, că e deja 3.00 dimineaţă, duminică) a fost una de căcat. Să le luăm pe rând: – Borussia Dortmund a mâncat bătaie acasă de la Bayern… – “Stejarii” au picat ultimul test al anului… Fiji, mare echipă! – Carl Froch, ăla de ni l-a rupt în gură pe bunul naţional numit Lucian Bute, şi-a păstrat…

În noaptea asta mă îmbăt. Am terminat ratele la Enel!

A trecut şi FOTE. Am zis că scriu, că ţin jurnal… Aiurea. Ce dracului să ţii, când seara, în camera de hotel, mult mai mare decât celula din Mexic (!), picam lat. A ieşit bine cu FOTE-le ăsta. Lumea la ziar mulţumită, eu mulţumit. Ce mai contează că, o obişnuinţă în deplasările lungi, am cheltuit de la mine aproape un “bulion”. Nu e mult, dar pe praful ăsta contează. Am avut o zi liberă şi iar am luat-o de coadă! Azi m-am trezit dis de…

Despre El Clásico şi multe altele

Tocmai ce s-a încheiat El Clásico, adică Real Madrid – Barcelona. Echipa mea favorită, din acest duel, bine înţeles, Barcelona, s-a jucat cu ocaziile şi, într-un final, s-a văzut egalată. Frumos meci. La fel ca şi cel de pe “Emirates”, dintre Arsenal, o altă echipă la care ţin mult, şi FC Liverpool, echipa aia pe care a bătut-o Petrolul în 1966, la Ploieşti, cu 3-1. Nea Mircea Dridea, prietenul meu a marcat atunci! Aveam să mă nasc la aproape un an de la acea mare…