Petrolul meu şi gândurile mele

Sunt obosit şi bucuros. Ce combinaţie! E trecut de miezul nopţii. Ascult “Gerry and the Pacemakers”! Şi beau o ţuică în cinstea Petrolului. Vinul cumpărat de la Eugen stă arestat în debaraua de pe hol, pe care vecinii mei grijulii o închid înainte de culcare. Am ajuns acasă după ora închiderii, aşa că mă mulţumesc cu ce am în frigider. Adică o ţuică. Echipa mea de suflet, Petrolul, s-a calificat în semifinalele Cupei României. Ştiu, mulţi ar spune că e o bucurie măruntă în oceanul…

Despre Petrolul. Propunere pentru oficialii şi suporterii echipei mele de suflet, Petrolul Ploieşti

Tata a fost primul care mi-a povestit despre drama lui Constantin Tabarcea, fotbalistul Petrolului, mort pe stadionul “Petrolul” în timpul unui meci de campionat. Mama a fost cea care mi-a spus că Tabarcea era un băiat frumos. Iar femeile nu se înşală în astfel de chestiuni. Bărbaţii sunt subiectivi când e vorba de persoane de acelaşi sex. Pe 14 iulie 1963, în minutul 14 al meciului cu Dinamo Bacău, la scorul de 0-0, Constantin Tabarcea se prăbuşea pe gazon. Avea să moară sub ochii sideraţi…