Reportaj. O zi la măcelărie. Am făcut-o şi pe asta!

Sar din pat ca pe vremea când făceam armata la Pompieri şi auzeam alarma. De data asta însă n-am avut nevoie nici de sirenă şi nici de deşteptător. Mă uit la ceas. E abia 5.00. AM, adică! Mă liniştesc. Piri vine să mă ia la treabă pe la 6 şi jumătate. N-am dormit decât vreo patru ore, dar nu mă simt obosit. Aseară am fost în vizită la măcelăria bunilor prieteni Piri şi Mitică, bulgari de-ai mei.După ce “am servit” un şpriţ, le-am cerut permisiunea…

Despre originea butoiului cu melancolie şi despre un picuţ de cultură

N-am ieşit din butoiul cu melancolie. Sunt tot acolo, scufundat de-a binelea! Mi-am luat însă un pai şi respir cu ajutorul lui. Mă simt mai bine. Măcar aşa ţin aproape de realitate. Prin paiul ăsta respir şi, interesant, aflu veşti despre ceea ce se întâmplă în afara butoiului!! Ce chestie! Asta cu butoiul o am din liceu. Diriginta mea, cu a cărei fiică am fost prieten în adolescenţă, o prietenie adevărată, plină de respect şi de inocenţă, avea vorba asta cu butoiul. Una-două, când intra…