Despre pager! Sau “peigiăr”!

S-a mai dus o zi de muncă. Una obişnuită. D’aia despre care nu nu ai vrea să-ţi aminteşti a doua zi, dar care se repetă la nesfârşit. Ca un vis urât, de nu-ţi dă pace. Merg la muncă aidoma vacilor, care bat zilnic islazul. Iar seara mă întoarc acasă, în Mexic, tot ca vacile. Mecanic. În vacanţele mele la ţară, la Pantazi, un sătuc de pe malul Teleajenului, unde s-a născut tata, venitul vacilor acasă, seara, era un spectacol. N-am văzut vreo vacă să rateze…