Nu mai ştiu când am fumat pentru prima oară cu adevărat. Îmi amintesc totuşi de câteva fumuri trase la Boldeşti, cu mătuşile Elvira şi Sanda. Fiind mai mari, mai mari decât mine şi fratele meu, ele aveau voie să fumeze! Tot cu ele fumam tulpini de mărar, uscate, luate din grădină. Aveau un gust de doi lei! Mi-am amintit de începuturile mele ca fumător în seara asta, pe stradă, când mi-a venit în nas un fum de la doi adolescenţi ce făceau poştă o ţigară.…
Fetele lu’ tata au reînceput să meargă la înot. De două şedinţe, Larisa înoată şi ea fără aripioare. E o victorie incredibilă pentru acestă fetiţă absolut extraordinară, dar uneori foarte defensivă, pe care sora ei geamănă, Alexandra, o caracterizează în câteva cuvinte: “Nu se pricepe la nimic!” Fetele lu’ tata cresc. La vară împlinesc 6 ani, iar apropierea de această vârstă le fascinează. Au probabil impresia că imediat după ce vor împlini 6 ani vor avea voie să-şi ia permis de conducere ori să locuiască…
De 23 august măcar era cald. Uneori prea cald. Istoria ne decretase 23 august drept zi naţională. Nu mai ţin minte când am fost prima oară la o defilare, dar ştiu că ai mei nu se prea omorau să sărbătorească ziua în care “armata română a întors armele împotriva Germaniei naziste”. În schimb ne uitam la televizor, la parada care se ţinea la Bucureşti. Bucureştiul era Mecca pentru noi, provincialii, chiar dacă ploieştenii numai provinciali nu puteau fi numiţi. Pe ecranul televizorului nostru “Tem 6”,…