“Ţi-ai dracu’ cu Mitică al vostru”

Un prieten de pe “feisbuc” îmi sugera aseară să-mi spun părerea despre arestarea lui Mitică Dragomir. Na, că l-au şi eliberat! Pe fostul miliţian nu trebuie să-l subestimezi niciodată. Şi vă spune unul care-l cunoaşte. Omul ăsta e diabolic. Altfel n-ar fi ajuns unde a ajuns şi, mai ales, ce a ajuns.

Mitică n-ar fi trăit vreodată altundeva. Doar în România, ţara care le-a permis călăilor dinainte de 1989 să rămână la putere fără să fie traşi de mânecă, fără să fie arătaţi cu degetul pe stradă, ţara care le-a permis unor indivizi, pe care eu îi categorisesc drept “balast genetic”, să devină vedete, VIP-uri.

Ador vuietul internetului ori de câte ori ăştia de ne conduc ne dau de lucru. Adică ne fac să uităm de cotidian, aruncându-ne câte o fumigenă, câte o arestare, câte o “bombă”.

Constat că cei care se bucură cel mai tare de ceea ce i se întâmplă lui Mitică Dragomir sunt tot ăia care îl pupau în cur până ieri. Tot ăia care se călcau în picioare pentru un interviu cu “marele” mitică, din care trăiau apoi patru-cinci zile, tot ăia care dădeau “copi-peist” la elucubraţiile grobianului de pe noul său site.

Într-o societate normală, Mitică n-ar fi existat. Şi nici ăilalţi care se află acum prin puşcării, dar de unde vor ieşi mai şmecheri, mai versaţi în arta manipulării şi a îndobitocirii aproapelui. Într-o societate normală, Mitică ar fi fost undeva la periferie, exilat, dat ca exemplu negativ şi, în cele din urmă, uitat. Noi suntem însă altfel. Nu trebuie să aduc argumente. Suntem “speciali”.

Mitică a făcut măgării mai mari decât cea pentru care e acum anchetat. Pe multe le-a şi recunoscut, în interviurile alea despre care vorbeam şi în care ne făcea în faţă proşti, dar noi nu ne prindeam. Sau nu doream să ne prindem. În schimb rânjeam ca nişte retardaţi, fericiţi că Mitică ne-a băgat în seamă, că am mai prins din zbor ceva din gândirea “marelui” Mitică.

Am scris rar despre acest personaj. Chiar şi atunci când ştiam că, fără el ca subiect, nu pot aduna accesările atât de necesrae justificării activităţii de online. La ce bun? Nu scriam eu. Scriau însă alţii. Mitică a fost mult timp etalon în presa românească. El a dat ora exactă pentru mulţi dintre cei care acum, chipurile, se bucură că a păţit-o. De fapt, n-a păţit încă nimic.

Îmi e indiferent dacă Mitică va ajunge sau nu acolo unde îi e de fapt locul, lui şi altor vreo 4-5 milioane de români. Mitică trebuie ignorat, nu transformat în subiect de “breiching niuz”. Important e ca băieţilor ălora, anchetatorilor, să nu le fie indiferent Mitică.

Repet, Mitică a făcut multe nenorociri, foarte multe. A fentat legea, precum Marele Dobrin adversarii. Mitică e unul dintre cei din cauza cărora suntem unde suntem. Din cauza lui şi a celor mulţi care l-au pupat în cur, iar acum postează strâmb. Se ştiu ei toţi.

Ce s-ar mai călca în picioare pentru un interviu cu “marele” Mitică. Sunteţi la fel de vinovaţi. “Ţi-ai dracu’ cu Mitică al vostru”…